Petru Culianu, unul dintre marii istorici ai religiilor

Ioan Petru Culianu s-a născut în ianuarie 1950, la Iași. Se trăgea dintr-o familie boierească cu origini aromâne, care s-a stabilit în Moldova în preajma anului 1700. Ca idee, Neculai Culianu, bunicul lui Petru, a fost matematician și astronom și membru fondator al Societății Junimea.

Mai sunt și alte exemple similare în familia Culianu, dar revenind la Petru, acesta a terminat școala primară și gimnaziul la Iași. În 1967, s-a mutat la București pentru a urma cursurile Facultății de Litere. A terminat Secția Italiană și cu greu, a obținut o bursă de studii la Perugia.

După terminarea bursei, a solicitat azil politic și pe când se aflat într-unul dintre lagărele pentru refugiați, a suferit o depresie puternică și a încercat să se sinucidă. Gardienii au intervenit la timp și norocul i-a surâs când a primit o nouă bursă din partea Universității Catolice din Milano, unde a studiat istoria religiilor. Desigur, în țară a primit o condamnare de 6 ani și familia Culianu a avut mult de suferit din cauza fiului fugar.

În 1976, Petru Culianu a emigrat în Olanda, unde a fost asistent al catedrei de limbi romanice din cadrul Universității din Groningen. În această perioadă a scris patru cărți despre istoria religiilor și câteva zeci de studii și articole. O bună parte dintre acestea au ajuns pe mână lui Mircea Eliade, ilustru istoric al religiilor, care părăsise România pe vremea când Culianu avea doar câțiva ani.

În anii care au urmat, Petru Culianu și-a dat doctoratul la Sorbona și a devenit protejatul lui Mircea Eliade, care l-a ajutat să obțină un post la Universitatea din Chicago.

În afara activității știintifice, Petru Culianu scria și în revista românilor stabiliți, cu sau fără voia lor, în Statele Unite. Se numea „Lumea liberă românească” și în paginile ei, critica regimul communist. Nu-i vorbă, după Revoluție, a criticat și noua conducere a țării, despre care Petru Culianu spunea că nu e cu mult diferită de cea anterioară.

Ca o curiozitate, în 1986, Petru Culianu a scris o povestire SF, care anticipa Revoluția din 1989 și lucrurile care i-au urmat.

Cu sau fără legătură, într-o după amiază de mai 1991, Petru Culianu a fost împușcat în ceafă, de la mică distanță, pe când se afla în toaletă universității din Chicago. Criminalul nu a fost identificat niciodată, dar generalul Ion Pacepa avea să spună că “a fost execuție tipică KGB-ului”.