Parchetul General: modificarea Codurilor Penal și de Procedură Penală va încetini sau bloca anchetele
Amendamentele propuse în vederea transpunerii Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 09.03.2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale se abat grav de la sensul acesteia, având consecințe negative asupra procesului penal. Obligativitatea transpunerii Directivei este un pretext pentru a modifica arhitectura procesului penal, în sensul îngreunării până la lipsirea de eficiență a actului de urmărire penală. Doar astfel poate fi explicată introducerea unor texte care sunt în contradicție atât cu standardele europene în materie, cât și cu prevederile interne, validate de Curtea Constituțională.
Analiza propunerilor aflate în dezbatere arată că se încearcă o limitare a aplicării unor principii fundamentale (Aflarea adevărului și Caracterul echitabil al procesului penal) precum și a unor instituții esențiale ale procesului penal (probatoriu, începerea urmăririi penale, măsuri preventive). Adoptarea acestor modificări va duce, totodată, la o limitare a procurorului în îndeplinirea atribuțiilor sale prioritare în materie penală, precum și în exercitarea rolului său constituțional de a reprezenta, în activitatea judiciară, interesele generale ale societăţii şi de a apăra ordinea de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.
Unele dintre modificările propuse a fi aduse legislației penale – limitarea sferei mijloacelor de probă; înlăturarea din rândul infracțiunilor pentru care se poate dispune arestarea preventivă a corupției, evaziunii fiscale, spălării banilor precum și a infracțiunilor pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 5 ani sau mai mare (spre exemplu, constituirea de grup infracțional organizat); restricționarea accesului rapid al procurorilor la informații pentru a putea acționa eficient pentru descoperirea faptelor etc. – vor avea ca efect încetinirea sau blocarea în anumite situații a activității de urmărire penală.
Totodată, este de remarcat faptul că sensul amendamentelor aflate în dezbatere indică o preocupare exclusivă pentru respectarea drepturilor procesuale ale inculpaților și mai puțin ale persoanelor vătămate, aspect care încalcă principiul asigurării unui proces echitabil.
Nu în ultimul rând, subliniem faptul că instituirea unei răspunderi penale a autorității judiciare, în sensul interdicției de a comunica informații de interes din activitatea de urmărire penală este în contradicție cu jurispudența Curții Europene a Drepturilor Omului care recunoaște necesitatea aducerii la cunoștința publicului a informațiilor de interes public, cât și cu prevederile art. 31 din Constituția României, potrivit cărora dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
