Ortodocsii si catolicii sarbatoresc marti Boboteaza /Obiceiuri de Boboteaza

Sărbătoarea Botezului Domnului (Boboteaza) a fost instituită în amintirea botezului primit de Hristos de la Sfântul Ioan Botezătorul în apa Iordanului și este prăznuită, potrivit calendarului ortodox, la 6 ianuarie. Se mai numește Epifania sau Teofania, adică Arătarea Domnului, pentru că în această zi s-a arătat Mântuitorul, care stătuse până atunci necunoscut, a ieșit pentru prima dată în lume, fiind mărturisit ca Mesia.

Botezul Domnului în Iordan are o dublă semnificație: pe de o parte, prin cufundarea în apele Iordanului, Iisus Hristos sfințește firea apelor, pregătind oarecum botezul creștin; pe de altă parte, în această zi, Sfânta Treime s-a arătat pentru prima dată: Dumnezeu Tatăl, prin glasul care zice: ‘Acesta este Fiul Meu iubit întru care am binevoit’, Duhul Sfânt în chip simbolic de porumbel, care odihnește peste Hristos, și Mântuitorul botezat de Ioan în apa Iordanului. Boboteaza are, pe lângă înțelesurile creștine, trăsături de mare sărbătoare populară. În ziua Bobotezei, predomină practicile de purificare prin stropire cu Agheasmă Mare și de botezare a credincioșilor, la care poporul a adăugat rituri de alungare a spiritelor malefice: spălatul sau scufundarea în apa râurilor și lacurilor, împușcăturile, aprinderea focurilor, afumarea oamenilor, vitelor și gospodăriilor. De asemenea, Boboteaza include motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: local se colindă, se fac farmece și descântece, se află ursitul, se fac previziuni astronomice pentru anul ce vine și pentru holde. De Bobotează se crede că se deschide cerul și animalele vorbesc și că oamenii, în ofensiva împotriva spiritelor rele, sunt ajutați de lupi, singurii care văd aceste spirite, le aleargă și le sfâșie cu dinții.