Octavian Berceanu: A devenit un business ca fabricile de ciment să importe deșeuri din alte țări. Avem o presiune foarte mare

Trebuia să ne apucăm de mulți ani să colectăm selectiv deșeurile, pentru a nu ajunge sufocați de gunoaie, spune, la Piața Victoriei, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu:

„Acum 20 de ani sau acum 10 ani sau ieri trebuia să ne apucăm de colectare selectivă. Colectarea selectivă a deșeurilor nu se face ca moft, ci se face ca obligație pentru generațiile viitoare. Trebuia să pună umărul guvernele, care au fost nenumărate, asociațiile de mediu, dar în mod special autoritatea publică locală, acolo este cheia dacă vrem să facem curat în România. (…) Oricum am încerca să ocolim subiectul, ține de educație până la urmă.”

Octavian Berceanu a explicat în dialogul cu Tudor Mușat și cum a ajuns România groapa de gunoi a Europei și de ce nici măcar resturile colectate selectiv nu mai ajung să fie prelucrate:

„Ce s-a întâmplat după 2018, când China a interzis importurile de deșeuri? O mare parte din aceste deșeuri nu și-au mai găsit locul de depozitare sau valorificare din Europa și se răstoarnă către Europa de Est, către România. Neutralizarea lor în Europa de Vest înseamnă 200, 300, 500 de euro, poate, așa că a devenit un business ca fabricile de ciment să importe deșeuri din alte țări din Europa și să le ardă, iar deșeurile noastre, care în mod tradițional erau arse în co-generare și scăpam de o parte din deșeuri, stau pe stoc acum sau ajung la depozitul de deșeuri. În momentul în care salubristul știe că va duce oricum deșeurile, chiar și sortate, pe depozit, pe groapa de gunoi popular spus, atunci nu mai are niciun interes economic să facă această sortare.”

În țările din vestul Europei, doar 10-20% din gunoiul generat mai ajunge pe o groapă, restul se transformă în energie, în compost, în fertilizanți ori în fibre, a mai spus comisarul general al Gărzii de Mediu. Mare parte, însă, este trimis către țări precum România, cu acte false, iar autoritățile recunosc că nu au nici pe departe infrastructura necesară pentru a ține piept fenomenului:

„Avem o presiunea foarte mare în zona de graniță a României, pentru că avem containere și se exportă din alte țări sau din Europa către noi și atunci trebuie să facem față și avem nevoie de dotări, scannere, drone, puncte specializate pentru vamă, oameni specializați, ultima oară când s-a făcut un training cu oamenii ca să specializeze a fost acum 13 ani. (…) Noi nu avem nicio dotare la momentul de față, în afară de mașini, cota de benzină, nu avem niciun aparat cu care să măsurăm ceva și asta e foarte grav.”

Octavian Berceanu a povestit, la Europa FM, cum descoperă inspectorii Gărzii de Mediu gunoaiele care intră în țară cu acte false:

„După ce ai scos primii 3 baloți dintr-un container, îți dai seama că întreg containerul e compus din tocătură de textile, în niciun caz textile second hand, tocătură de electrice și electrocasnice, iar pentru aceste deșeuri Români și nici Europa nu este pregătită să facă față. (…) Ele vor fi aruncate undeva pe sol, indiferent că este o groapă legală sau ilegală și va trece încă 2.000 de ani, timp în care natura începe să descompună aceste tocături.”

Deșeurile care reușesc să intre în țară fie sunt aruncate la gropi, fie preluate de comunități sărace și sortate, iar cele care nu pot fi vândute sunt arse:

„E o practică frecventă acolo unde avem comunități sărace, în special comunități de romi, s-au folosit aceste comintăți și duc acolo diferite părți din dezmembrări auto sau chiar autoturisme second hand care nici măcar nu sunt șterse din RAR, partea metalică e valorificată, partea de interior e arsă sau aruncată pe marginea unei gropi. Nu vorbim de un automobil, vorbim de sute sau mii de automobile care intră zilnic în România, avem cantități foaarte mari, industriale.”

Comisarul general al Gărzii de Mediu a explicat și ce ar trebui făcut pentru o mai bună organizare a actiunilor anti-poluare:

„Avem nevoie de niște procurori bine specializați, avem 3 procurori în toată România ultraspecializați, dar avem nevoie de cel puțin 300 de procurori care să facă lucrul acesta și avem nevoie de o schimbare legislativă. Ce n-avem noi și ne trebuie foarte mult este o asigurare de mediu. Avem 80.000 de business-uri care necesită autorizație de mediu, dar n-avem niciul fel de RCA pentru mediu, în momentul de față ar fi normal ca atunci când dezvolți o afacere cu impact pe mediu să-ți faci și o asigurare de mediu.”