Mihai Manea, profesor și autor de manuale: Ideea patriotică a fost preluată de anumite forțe politice cu diferite denumiri, care au folosit-o în scop propriu

Profesorul Mihai Manea, apreciat autor de manuale, programe școlare și lucrări de specialitate a fost invitatul lui Marcel Bartic la emisiunea „Academia Europa FM”. Aceștia au discutat despre semnificațiile actuale ale Marii Uniri, ce mai înseamnă patriotismul acum. Mihai Manea afirmă că, în ultimii ani, patriotismul a fost preluat de anumite forțe politice care l-au folosit în interes propriu pentru a combate idealul european, subliniind totodată importanța unui discurs incluziv care să amintească faptul că Ziua Națională este despre toți cei care s-au născut și trăiesc în această țară, nu doar despre participarea la parade și fluturatul stegulețelor. De asemenea, profesorul consideră că profesorii ar trebui să aibă deschidere către componenta digitală, altfel „pierdem pasul cu aceste generații”.

Mihai Manea: „Patriotismul a fost lăsat la voia întâmplării, cu o consecință pe care o întâlnim astăzi, dar pe care nu o realizăm foarte bine”

Marcel Bartic: În cazul Zilei Naționale, cât e formalism, cât e doar festivism în povestea asta și cât e, mai degrabă, un exercițiu de reflecție onestă, sinceră?

Mihai Manea: „În ultimii ani, mă rog, patriotismul a fost lăsat la voia întâmplării, cu o consecință pe care o întâlnim astăzi, dar pe care nu o realizăm foarte bine. Ideea patriotică a fost, cred, preluată — nu știu dacă confiscată, dar preluată — de anumite forțe politice cu diferite denumiri, care au folosit-o în scop propriu. De obicei, scopul fiind acela de a combate, dacă vreți, idealul european. Suntem o Uniune în diversitate, da? În Uniunea Europeană. Nu ne trebuie «uniune în diversitate». Ne trebuie patriotismul românesc, ne trebuie tradițiile românești. Asta spun politicienii. De aceea am spus că trebuie să fim puțin atenți în acest sens. Sigur că elementul autohton, elementul românesc, tradițional, își joacă rolul său, dar să nu îl rupem cu atâta putere. Și acum ajungem la elevi și la profesori. Da, există, fără dar și poate, mult formalism. Nu știu, cred că e de gândit. Ar trebui făcută o meritabilă anchetă sociologică.”

Mihai Manea spune că, deși mergem la paradă și fluturăm stegulețe și tricolore, ar trebui să ne întrebăm ce atitudine avem, de fapt, față de minoritățile naționale din România

Marcel Bartic: Mesajul acestei zile este că ar trebui să fie o zi a noastră, a tuturor — și, de ce nu? — poate un prilej din care și unii, și alții învățăm că putem să depășim traumele trecutului, nu să rămânem prizonierii acestora. Mergem împreună; până la urmă, și unii, și alții ne dorim același viitor, ne dorim un viitor mai bun pentru fiecare dintre noi.

Mihai Manea: „Și, mai ales, asta putem să o facem foarte bine prin intermediul copilului, pentru că, la o vârstă fragedă, copilul poate să înțeleagă ceva mai bine decât un om matur, care a fost deja supus unei anumite presiuni sau dezvoltări de idei pe o tentă naționalistă — de data asta, naționalistă în sens negativ.”

Mihai Manea: Programa școlară este deschisă către elementul digital

Marcel Bartic: Cum reușește această programă să ancoreze profesorul într-o epocă în care totul devine digital, totul devine online, informația este la un clic distanță? Putem noi să ținem pasul, noi, profesorii de istorie, cu instrumentele, cu oportunitățile de cunoaștere pe care le au acești copii?

Mihai Manea: „Da, asta e o întrebare foarte grea. Eu vreau să spun ceva și lumea se va supăra, pentru că s-a mai supărat. Profesorul de istorie, în general, în mod special chiar, nu este foarte deschis noului. Noul îl primește treptat. Experiența online-ului în pandemie, pe cine a reușit să schimbe, i-a folosit. Pentru că a învățat să lucreze cu digitalul, acum e preocupat, măcar că aude de la copii de AI și vede ce pot să facă elevii cu AI-ul. Și atunci poate și el. Programa este deschisă la elementul digital. Face apel la activități de genul acesta. Depinde enorm de modul în care profesorul va lucra la acest capitol. Eu am o marotă pe care le-o spun tuturor colegilor: fraților, încercați și experimentați. Faceți-o astăzi — poate nu vă iese. Mai faceți-o și mâine — poate începe să iasă. Mai faceți-o și ziua următoare, pentru că, încetul cu încetul, numai aplicând pot să-l fac pe elev, pe românește, să-și formuleze punctul de vedere. Să simtă. Pentru că, dacă nu — dacă rămânem ex cathedra și pe metoda expozitivă — nu avem șanse să o aplicăm. E nevoie de formare. Aici e nevoie de formare, fără îndoială. Este nevoie de disponibilitate și deschidere din partea noastră, a profesorilor, pentru a înțelege. Altfel pierdem pasul. Pierdem pasul cu aceste generații. Le pierdem cu totul.”