Manifestul de la Darniţa, cunoscut sub numele de „Prima Alba Iulia” – FOTO

26/04/2018

Pe 26 aprilie se împlinesc 101 ani de la Manifestul de la Darniţa, cunoscut şi sub numele de „Declarația de la Darnița”. Manifestul de la Darniţa reprezintă un memoriu adus în faţa Marilor Puteri de către Corpul Voluntarilor Ardeleni şi Bucovineni, organizaţie înfiinţată la iniţiativa avocatului Victor Deleu, având ca scop acţiuni unioniste.

Corpul Voluntarilor Ardeleni şi Bucovineni s-a constituit în 1916 şi era format din aproape 2.000 de luptători, ce avea ca scop eliberarea Ardealului şi unirea lui cu ţara. Corpul Voluntarilor Români a fost recunoscut oficial de Ministerul de Război al României în februarie 1917.

În 1917, mii de ardeleni, printre care şi foşti prizonieri ai Imperiului Austro-Ungar, aflaţi într-un lagăr la Darniţa, lângă Kiev, au semnat manifestul, considerat primul pas spre Marea Unire de la Alba Iulia.

“Noi, Corpul Voluntarilor Armatei Române, foşti prizonieri, cu jertfa vieţii noastre, suntem gata să intrăm în luptă pentru împlinirea idealului nostru de a uni tot poporul, tot teritoriul românesc în una şi nespărţită Românie liberă şi independentă.

Noi, care în limbă, în cultură, în structură socială şi în întreaga fiinţă a noastră etnică şi politică, formăm un trup unic şi nedespărţit, cerem cu voinţă nestrămutată încorporarea noastră la România liberă, pentru a forma împreună un singur stat naţional românesc, pe acre îl vom zidi pe bazeşe celei mai înaintate democraţii.

Pentru acest ideal, ne punem în cumpănă tot ce avem, viaţa şi averea noastră, femeile şi copiii noştri. Şi nu ne vom opri pînă ce nu vom învinge ori vom pieri.

Sîngele nostru nu se va vărsa în zadar.

Credem ferm că între viitoarele state fericite naţionale şi democratice va fi şi România tuturor românilor”, scrie în Manifestul de la Darniţa.

Manifestul de la Darniţa a fost semnat de 250 de ofițeri și 250 de subofițeri și soldați în numele tuturor voluntarilor români. A fost tradus în rusă și franceză și a fost trimis tuturor guvernelor puterilor Antantei, precum și ziarelor și partidelor politice românești și reprezentanților presei ruse, franceze, engleze și italiene.