Confidenţialitate


În Bucovina, măștile populare animă aproape toate obiceiurile de iarnă


În Bucovina, măștile populare animă aproape toate obiceiurile de iarnă

Sursa foto: Shutterstock

Ce obiceiuri sunt specifice Bucovinei în perioada sărbătorilor de iarnă? Măștile, fie că este vorba de obrăzare sau de măștile costum, sunt prezente în aproape toate obiceiurile de iarnă. În această perioadă, cetele de colindători merg din casă în casă, cântând colinde, jucând și făcând ghidușii. Colindătorii se costumează în diverse pesonaje, precum moși și babe, urși, capre, cerbi, căiuți, neveste sau doctori.

Măștile tradiționale

Unul dintre obiceiurile încă practicate se numește Măștile din Bucovina. Atât obrăzarele, cât și măștile costum sunt prezente cam în toate obiceiurile de iarnă. În această zonă, ca în Moldova, s-a dezvoltat foarte mult latura spectaculară. Oamenii apar purtând măști tradiționale în jurul Anului Nou, dar nu numai. Aceștia formează cete în centrul satului sau, mai nou, al orașului, urmând să treacă apoi pe la casele oamenilor. Aceste cete fac diverse ghidușii. Personajele pe care le interpretează sunt foarte variate. De exemplu: moși și babe, urâți și frumoși, urși, capre, cerbi, căiuți, neveste, doctori, miri și mirese.

Ceata poartă denumiri precum malancă, bandă sau hurtă și are un conducător, numit calfă. Acesta este de obicei un tânăr frumos, îmbrăcat în costum țărănesc, iar pe cap poartă o căciulă de astrahan, ornată cu mărgele. Calfa comandă ordinea intrării personajelor care au roluri bine determinate. De exemplu, urâții se dau peste cap, fugăresc fetele, le mânjesc cu funingine, negustorii și căldărarii se ceartă întotdeauna, la fel și moșul și baba.

Căiuții din Bucovina

Un obicei aparte sunt căiuții, întâlniți și în nordul Moldovei, care au un caracter festiv. Căiuții sunt, de fapt, niște căluți, spune Alexandra Negrilă. Obiceiul presupune lupta a doi căiuți. Recuzita lor cuprinde capul de lemn sau din cârpă al unui căluț, ornat cu oglinzi, mărgele și panglici. Acest cap se fixează într-un veșc, adică într-un cerc de lemn sau o covată găurită. Uneori, căiuții mai poartă pelerine, basmale sau căciuli, iar la spate au mereu o coadă de cal, realizată uneori din fuior de cânepă.

Interviul integral cu Alexandra Negrilă, doctorandă în istorie și manager cultural, poate fi ascultat aici

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Autor: Denis Ciulinaru


Ultimele stiri
Populația României a scăzut cu peste patru milioane în ultimii 35 de ani, arată o analiză a INS…

Peste 3.000 de persoane și-au pierdut certificatul de dizabilitate, după ce, în urma unui control al Ministerului Muncii,…

La Lipova, în Arad, au fost montați „copii–semne de circulație”, care îi obligă pe șoferi să ridice piciorul…

Modificarea legii privind protecția animalelor, în dezbatere la Senat. Propunerea legislativă prin care ar urma să fie eliminată…

Jurnalistul Marco Badea: Din discursul lui Marco Rubio de la Munchen reiese că administrația Trump nu vrea ca…

Trei pompieri din cadrul ISU Neamț, premiați pentru salvarea a doi adulți și a unei fetițe în 2025…

Franța: Cinci companii de lapte praf pentru sugari, anchetate după ce trei copii au murit, iar alți 15…

Două persoane reținute, după ce au agresat o doctoriță de la UPU Târgu Jiu

Trebuie luate măsuri legislative pentru a apăra personalul medical, transmite Alexandru Rogobete, după cazul de la Târgu Jiu:…

Arad: Mamă și tată vitreg, condamnați la închisoare pentru abuzarea unei fete de 13 ani cu dizabilități |…