Guvernul Dăncilă a adoptat noul Cod Administrativ prin ordonanță de urgență

Guvernul a adoptat, marţi, prin ordonanţă de urgenţă, modificările aduse Codului Administrativ.

Noile prevederi stabilesc proceduri şi termene pentru numirea în funcţia de membru al guvernului, în caz de remaniere sau de vacantare a postului, și pentru validarea mandatelor consilierilor locali.

Vicepremierul Daniel Suciu spune că noul Cod Administrativ va putea fi îmbunătăţit, prin amendamente, în Parlament.

“În ultimele două luni am avut întâlniri cu reprezentanţii tuturor actorilor din administraţie, toate structurile asociative în boardul cărora se află nu doar primari de la PSD, ne-au solicitat adoptarea Codului Administrativ. Criticile vizavi de justificarea urgenţei sunt folosite doar pentru a împiedica adoptarea acestui act normativ. Criticile vizavi de justificarea urgenţei sunt folosite doar pentru a împiedica adoptarea acestui act normativ”, a explicat social-democratul.

Liberaliii vor cere instituției Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională, întrucât nu s-ar fi justificat promovarea actului normativ prin ordonanţă de urgenţă.

Preşedintele Klaus Iohannis califică noul cod drept un grav atentat la adresa întregului sistem administrativ.

Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie ceruse guvernului să nu adopte Codul Administrativ prin ordonanţă de urgenţă.

Nu am fost consultaţi, spune Bogdan Șchiop, secretarul general al federaţiei.

În opinia sa, documentul – care are peste 300 de pagini – ar transforma administraţiile locale în nişte feude ale ordonatorilor de credit.

Codul Administrativ, considerat a fi un instrument prin care aleșii locali vor fi fidelizaţi, prevede indemnizaţii speciale pentru aceştia după încetarea mandatului.

Excepţie vor face doar edilii condamnaţi definitiv pentru fapte penale.

Sumele vor fi suportate din bugetul de stat.

O altă prevedere importantă este cea care dă drept etnicilor minoritari să folosească limba maternă în administrație.

Până acum acest lucru era condiționat de mărimea comunității minoritare. Aceasta trebuia să reprezinte minim 20 la sută din populația localității sau a județului.

Partidele din Opoziţie au invocat politizarea excesivă a administraţiei locale.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Consultativ, iar în noiembrie anul trecut, judecătorii CCR au admis sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis şi a Opoziţiei cu privire la introducerea pensiilor speciale şi articolul privind folosirea limbii minorităţilor în administraţia locală sunt neconstituţionale.