Gelu Duminică, sociolog: Rasismul se manifestă în multe feluri. Acronimul țării a fost schimbat pentru că ne-a oripilat ideea că alții ar putea crede că România e o țară de țigani | VIDEO
Sursa foto: Shutterstock
Trăim într-o Românie în care diferența încă sperie, iar prejudecata trece drept normalitate. Cum arată rasismul azi – în școli, în limbaj, în instituții? Cum își construiește România identitatea: prin includere sau prin excludere? Prin memorie sau prin uitare? La aceste întrebări a răspuns sociologul Gelu Duminică, autorul cărții „Dacă nu ești cuminte, vine țiganul și te fură”, invitat de Mădălina Dobrovolschi la ediția de marți a emisiunii „Piața Victoriei”. Sociologul subliniază faptul că oamenii tind să-și dorească să se întoarcă acolo unde societatea a mai fost în trecut, însă de multe ori reperele trecutului nu sunt unele fericite. Acesta dă exemplul partidului lui Gigi Becali, Noua Generație, care a ales drept slogan un dicton legionar, iar nimeni nu a comentat, deși „Zeci de mii, sute de mii de oameni au murit din cauza acelui slogan.” În plus, Gelu Duminică amintește și despre faptul că autoritățile române au ales să schimbe acronimul țării din ROM în ROU, fiind oripilate de ideea că România ar putea fi asociată cu romii plecați să muncească în Occident.
Gelu Duminică: Partidul domnului Becali, Noua Generație, a folosit un dicton legionar și nimeni nu a comentat
Mădălina Dobrovolschi: Necunoașterea istoriei conduce la repetarea greșelilor pe care le-am făcut în trecut și vedem ce se întâmplă acum, în politica actuală. Tinerii, necunoscând ce a însemnat nazismul, ce a însemnat de partea cealaltă comunismul, ajung să transforme totul într-un mit, să aibă nostalgii pentru perioade pe care nu le-au trăit. Este adevărat?
Gelu Duminică: „Nu e doar nostalgie. Noi facem tot ce putem ca să ajungem acolo unde am fost și unde era soarele sus, România «ca soarele sus de pe cer», ca să citez un dicton care era al legionarilor și pe care l-am avut în politica românească a anilor 2020, pus ca standard de partidul domnului Becali, Noua Generație. Da, acesta era sloganul oficial. Și nimeni nu comenta. Băi, oameni buni, acela era sloganul legionar! Adică noi n-am înțeles ce au însemnat toate lucrurile acelea. Zeci de mii, sute de mii de oameni au murit pentru acel slogan. Sau din cauza acelui slogan. Și faptul că nu așezăm în viața noastră și în societate aceste lucruri acolo unde ar trebui, nu le înțelegem, nu le vedem, le ascundem, nu face decât să conducă la realitatea de astăzi.”
Gelu Duminică: „Unul dintre patru copii romi, în momentul de față, spune OECD și UNICEF, învață într-o clasă separată”
Mădălina Dobrovolschi: Vreau să vorbim puțin despre cum se vede rasismul în școli, spre exemplu. Tu scrii despre categoriile care și astăzi duc tot greul și unde acest lucru se observă cel mai mult. La nivelul școlii, copiii sunt cei mai afectați.
Gelu Duminică: „Uite, îți dau doar o cifră. Una singură. Unul dintre patru copii romi, în momentul de față, spune OECD și UNICEF, învață într-o clasă separată. Și acum, ca să completez această informație, cu cât numărul de copii romi crește într-o școală, cu atât calitatea școlii respective scade. Sunt indicatori oficial recunoscuți de către Ministerul Educației. Uite, ultimul raport pe desegregare – că ea se numește segregare etnică – este pe cale să fie elaborat de minister și spune lucruri de genul acesta. Adică trebuie să înțelegem. Uite, mergem și vedem unde începe, cum numesc românii, „țigănia” și ce infrastructură ai acolo. Adică unde începe „țigănia” se termină și infrastructura. Măi, dar ei nu sunt toți cetățeni? Dar nu spune Constituția că toți suntem egali și că toți suntem cetățeni, indiferent de etnie și că avem acces la aceleași drepturi? Măi, da. Rasismul se arată în multe feluri.”
Gelu Duminică: „Marea dezbatere în societatea românească, în ultimii 30 de ani, atunci când vorbim despre romi, a fost despre terminologie”
Gelu Duminică: Știi, marea dezbatere în societatea românească, în ultimii 30 de ani, atunci când vorbim despre romi, a fost despre terminologie: cum să le spunem, romi sau țigani? Noi am fost atât de ciudați ca națiune și cu o identitate națională atât de slabă – revin la ideea asta – încât am schimbat inclusiv acronimul țării. Dacă ți-aduci aminte, la începutul anilor ’90, noi aveam acronimul ROM, pe care îl aveam de generații. A început atunci vizibilitatea migrației romilor în spațiul occidental. Și ne-a oripilat ideea că alții ar putea crede că România e o țară de țigani. Ideea asta nu e nouă. Atenție, exista și în secolul al XVIII-lea și în secolul al XIX-lea. Turcii, când voiau să-i numească ironic pe munteni, le spuneau țigani. Și noi ne-am simțit atât de oripilați de chestia asta, încât am zis: „Uleu, schimbăm acronimul!”. Și din ROM avem acum ROU.”
