Cîțu: Industria și serviciile au tras cel mai mult economia în jos în perioada pandemiei | AUDIO

Serviciile și industria au tras cel mai mult economia în jos de la debutul pandemiei de coronavirus, spune ministrul de Finanțe, Florin Cîțu.

El insistă că în România economia va avea o revenire în V după această criză.

Într-o conferință, ministrul de Finanțe a declarat azi că în perioada următoare statul trebuie să fie atent în ce domenii distribuie resursele, astfel încât să investească în sectoare care aduc economiei cea mai mare valoare adăugată:

“O mare parte din valoarea adăugată în economie vine din servicii și din industrie. Și aici trebuie să punem resursele în perioada următoare. Trebuie să fie redirecționate, în partea a doua sau programele pe care le vom face, acolo unde economia are valoarea adăugată cea mai mare. În martie și aprilie, măsurile pe care le-am luat nu au avut filtre. Au fost pentru a susține economia, locurile de muncă și capacitatea de producție. În partea a doua, trebuie să fim foarte atenți cum direcționăm aceste resurse, pentru că vorbim de bani publici”.

Singurul risc la adresa economiei în acest moment, potrivit ministrului de Finanțe, este populismul:

“Dacă cădem pradă populismului și creștem cheltuielile fără să fim atenți, atunci cu sigurata vom avea întârzieri ale revenirii economice, pentru că vom fi penalizați de piețele financiare”.

Florin Cîțu a mai spus că România s-a împrumutat mai ieftin cu un punct procentual decât PSD luna trecută. Dintre cheltuieli, au crescut cele pentru concedii medicale și medicamente pentru spitale.

37 de mii de firme au depus cereri pentru a accesa credite garantate de stat prin programul IMMinvest, a mai spus ministrul de Finanțe.

Iar la o săptămână de când programul a devenit funcțional, o companie a reușit azi să acceseze un împrumut de la bancă.
Cele mai multe solicitări au venit din București, Cluj, Ilfov și Constanța:

“Cele mai multe cereri, 2.200, sunt din transporturi, care este și transportul prin conducte. Alte 2.000 din construcții de clădiri, 1.500 restaurante și alte servicii de alimentație, 1.100 fabricarea băuturilor, 898 comerț cu amănuntul cu excepția auto-moto, 816 direcțiile centrale ale birourilor administrative, 729 comerț cu ridicata și cu amănuntul și 660 activități juridice și contabile”.

Ministrul de Finanțe a dat asigurări că nu vor exista întârzieri la plata salariilor şi pensiilor.