Expertul european în educație, Andreas Galanos, explică provocările și efectele interzicerii accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale în Grecia

Tema restricționării accesului pe rețelele de socializare pentru minori este în continuare pe agenda discuțiilor din spațiul public din România, dar și din mai multe țări europene. Săptămâna aceasta, Portugalia a făcut un pas spre legiferarea unor asemenea măsuri: Parlamentul a aprobat, în primă lectură, un proiect de lege care prevede că părinții sunt obligați să își dea acordul explicit pentru accesul adolescenților între 13 și 16 ani la social media. În Grecia, autoritățile lucrează la măsuri similare care ar viza minorii sub 15 ani. În acest caz, problema principală este modul în care se va face verificarea vârstei, a declarat pentru Europa FM Andreas Galanos, profesor în Grecia și expert european în educație digitală.

Andreas Galanos, profesor în Grecia și expert european în educație digitală: „Autoritățile se gândesc să folosească aplicația guvernamentală numită Portofelul digital pentru copii”

„Problema principală este modul în care se va face verificarea vârstei, practic. Autoritățile se gândesc să folosească aplicația guvernamentală numită Portofelul digital pentru copii, ceea ce înseamnă că părinții vor fi, într-o anumită măsură, responsabili pentru înregistrarea dispozitivelor mobile ale copiilor prin intermediul aplicației. Astfel, ar exista un fel de limitare a accesului pe platforme, aplicații și rețele sociale”, a explicat Andreas Galanos.

Andreas Galanos: „Cred că accentul principal ar trebui pus pe pregătirea și sprijinirea elevilor și copiilor”

Există numeroase semne de întrebare cu privire la momentul și modalitatea exactă de implementare a acestui sistem. De aceea, l-am întrebat pe Andreas Galanos care este opinia lui de expert privind această măsură:

„Cred că asta este cea mai dificilă întrebare pentru mine. Am sentimente amestecate. Prima mea înclinație, prima reacție, este să fiu împotriva oricăror astfel de interdicții, restricții și limitări. În primul rând, pentru că, în calitate de educator, cred că accentul principal ar trebui pus pe pregătirea și sprijinirea elevilor și copiilor în a face față acestei realități complexe a rețelelor sociale și a internetului. Și nu sunt sigur că simpla interzicere a accesului este soluția”, a răspuns acesta.

Am discutat și despre vârsta luată în calcul pentru a impune interdicții privind accesul la social media. În Grecia, s-a discutat inițial despre 16 ani, apoi s-a avansat vârsta la 15 ani.

„În Grecia, când împlinesc șaptesprezece ani, pot vota. Așadar, dacă interdicția ar fi la șaisprezece ani, crezi că nu sunt capabili să gestioneze conținutul de pe rețelele sociale la șaisprezece ani, dar sunt capabili să ia o decizie privind guvernarea țării un an mai târziu? Există o contradicție aici”, a explicat Andreas Galanos.

Andreas Galanos: „Nu sunt convins că o interdicție totală și generală a accesului la rețelele sociale este răspunsul”

Educația media digitală este esențială, consideră profesorul grec, care atrage atenția și asupra faptului că nu putem ignora numeroasele cercetări care demonstrează clar impactul real al rețelelor de socializare asupra copiilor, un impact care trebuie abordat și gestionat.

„Nu sunt convins că o interdicție totală și generală a accesului la rețelele sociale este răspunsul”, subliniază profesorul grec, care vede și alte soluții: poate că ar fi mai potrivită o restricționare a anumitor funcționalități ale acestor platforme sau o arhitectură mai bine gândită, mai sigură.

Luna trecută, în Franța, Adunarea Națională a votat legea care interzice accesul copiilor sub 15 ani la rețelele de socializare. Urmează discuțiile în Senat.