Teodor Tiță

Când şi cum ai intrat în echipa Europa FM?
Am intrat prin 2002 ca reporter. Era prima oara cand aveam de-a face cu radioul și, specific, cu știrile de radio. Întotdeauna am făcut diferența între medii de presă (am trecut cam prin toate) dar radioul mi-a rămas aproape nu numai pentru ca e rapid și ubicuu ci și pentru că, spre deosebire de net de exemplu, păstrează urme de human touch. Radioul nu e niciodată departe.

Cum te-ai îndrăgostit de radio?
Facând știri pentru radio în mai multe etape ale carierei mele, dar, mai ales, ascultând. În ultima vreme, ascult foarte multe podcast-uri și de fiecare dată îmi dau seama câte lucruri se pot face pe acest mediu. Se pot transmite informații, se pot spune povești se pot crea narațiuni pe care în altă parte nu ai cum să le găsești. Radioul are un soi de complicitate inegalabilă cu publicul său.

Ce te menţine îndrăgostit de radio?
Faptul că mă pot încă mira de paleta mare de emoție și informație pe care o transmite. Nu cred că am să scap niciodată de mirarea asta. De altfel, nici nu vreau să scap.

Ce te face fericit?
Toate zilele de mâine.

Ce te sperie?
Același lucru care mă face fericit

Un lucru important pe care l-ai învăţat
Ca să îl parafrazez pe Wilde, cred că adevăratul mister al lumii e în ceea ce se vede, nu în ce e ascuns. Deci am învățat să fiu atent

O persoană (publică sau nu) pe care o admiri şi de ce
Autorul romanului „Lupta mea” – Karl-Ove Knausgaard. Un soi de Proust modern cu a cărui operă întrețin o relație de vreo câțiva ani

Când nu fac radio…
Citesc cursuri de fizică. Apoi le recitesc ca să mă conving că prima oară n-am înțeles nimic

Dacă aş avea mai mult timp …
Aș retrăi vreo doua vieți trecute și jumătate dintr-una viitoare

Dacă m-aş defini printr-o melodie …
Uite, fix acum, ascult ”Drive”, de la REM. E la fel de bună ca oricare alta din playlistul meu. O piesă e prea puțin pentru o definiție. Poate fi o silabă dintr-o definiție.