Confidenţialitate


Dragoș Pîslaru: România riscă să piardă peste 200 de milioane de euro din PNRR dacă proiectul pensiilor speciale nu trece de CCR | VIDEO


Dragoș Pîslaru: România riscă să piardă peste 200 de milioane de euro din PNRR dacă proiectul pensiilor speciale nu trece de CCR | VIDEO

Sursa foto: Europa FM

România a atras doar 10 miliarde de euro din cele aproape 30 puse la dispoziție de Comisia Europeană prin PNRR. Alte sume importante depind de viitoarea decizie a Curții Constituționale privind Pachetul 2 de reforme asumat de Guvernul Bolojan. Câți bani riscă România să piardă dacă reforma pensiilor speciale nu trece de CCR? Invitat la ediția de miercuri a emisiunii „Piața Victoriei”, moderată de Sebastian Zachmann, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, precizează că peste 200 de milioane de euro depind de această reformă. Totodată, Dragoș Pîslaru a anunțat lansarea unui tablou de bord cu hartă, care va permite monitorizarea în timp real a stadiului tuturor celor 17.000 de proiecte din PNRR.

Dragoș Pîslaru: „Comisia Europeană n-a fost dispusă să meargă mai departe cu împrumuturi mari din partea României”

Sebastian Zachmann: România trebuia să beneficieze de o finanțare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență pentru finanțarea reformelor și investițiilor incluse în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. De ce a rămas la numai 21,5 miliarde?

Dragoș Pîslaru:Pentru că, pe zona de granturi, suntem la maxim: 13,5 miliarde. Iar pe zona de împrumuturi, când am stat să vedem cu Comisia Europeană ce mai putem face, am constatat că multe dintre proiecte nu le mai putem realiza până pe 31 august, din cauza întârzierilor. Am constatat că proiecte foarte mari nu mai pot fi păstrate pentru că au fost probleme pe achiziții publice, și aici discut de proiecte de infrastructură. Și am constatat că, deși eu împingeam să mai băgăm lucruri sau chiar să venim cu altele noi, Comisia ne atrăgea atenția că aveam acea traiectorie de ajustare fiscală, care presupunea că spațiul fiscal pe care îl mai avem este unul foarte limitat. Și atunci, împrumuturile ducându-se direct în deficit și PNRR-ul fiind numai 2025-2026, ne lovea exact în anii aceștia doi în care avem ajustările cele mai mari. Și atunci Comisia Europeană n-a fost dispusă să meargă mai departe cu împrumuturi mari din partea României. Dar revenind, 21,5 miliarde…”

Sebastian Zachmann: Cât am adus în țară?

Dragoș Pîslaru: „De intrat au intrat 10 miliarde. De investit efectiv, s-au investit șapte miliarde.”

Sebastian Zachmann: Și restul de 3 miliarde unde sunt? Restul sunt pe drumul de la Bruxelles înspre București? Sau sunt în rezerva Băncii Naționale?

Dragoș Pîslaru: „Restul de trei miliarde sunt în Banca Națională, cum ați spus. Și deci suntem la 7 miliarde. Avem undeva la 1,5 miliarde instrumente financiare. Deci acești bani o să rămână și după 31 august. Și deci suntem undeva la 13 miliarde de euro care ar trebui cheltuiți efectiv din acest moment până pe 31 august 2026.”

Dragoș Pîslaru: „Vom vedea toate proiectele, cu tot cu foc de semafor, adică culori de semafor roșu, galben, verde, pentru a arăta stadiul lucrărilor”

Dragoș Pîslaru: „Vă spuneam că am o veste bună. Va fi un tablou de bord cu o hartă și cu toată lista de 17.000 de proiecte pe care o veți putea descărca pe principiul datelor deschise. Astfel încât întrebarea pe care am primit-o constant, de două ori și jumătate, legată de ce fac spitalele sau autostrăzile, pentru că altceva nu era foarte clar ce e în PNRR și nu știai să pui mâna. Și atunci te duceai, în calitate de, în fine, minim cunoscător, pe cele pe care știai sigur că stau acolo. Acum nu vom mai avea întrebarea «ce este în PNRR», și asta e foarte important. Pentru că vom vedea ce este în PNRR. Vom vedea toate proiectele, cu tot cu foc de semafor, adică culori de semafor roșu, galben, verde, pentru a arăta stadiul lucrărilor. Stadiul lucrărilor, progresul fizic și progresul financiar o să-l avem pe proiecte, și acest lucru cred că va da societății un pic mai multă încredere că lucrurile chiar se întâmplă și că nu doar vorbim abstract. Și, în al doilea rând, este scopul de a avea societatea alături de guvern în această implementare.”

Dragoș Pîslaru: România pierde 200 de milioane de euro din fonduri europene, dacă reforma pensiilor speciale nu trece de CCR

Sebastian Zachmann: Domnule Pâslaru, e o mare așteptare și o nervozitate în societate legată de decizia Curții Constituționale pe Pachetul 2 de reformă. O decizie pe care CCR a amânat-o cu două săptămâni. În acel pachet de reformă e cuprinsă și tăierea pensiilor speciale pentru magistrați. Și aici subiectul are legătură și cu dumneavoastră, pentru că, dacă nu se face această reformă, pierdem bani europeni. Câți bani pierdem?

Dragoș Pîslaru: „Peste 200 de milioane de euro sunt atașați acestei reforme. Este considerată o reformă importantă.”

Sebastian Zachmann: La câte miliarde am pierdut, ce mai sunt 200 de milioane?

Dragoș Pîslaru: „Accept sarcasmul. Evident că, în condițiile noastre de deficit, să ajungi într-o situație în care până acum discutasem de investiții… Problema e că suntem întârziați și ideea e că, dacă nu fac investițiile, chiar nu cheltui banii. Dar există și reversul medaliei: pot să fac investițiile și dacă nu fac reformele, nu mai primesc banii. Și atunci este crucial să putem avea și reformele îndeplinite. Aș vrea doar să adaug o nuanță care mi se pare importantă. În spațiul public circulă această idee că trebuie să facem această reformă pentru că pierdem banii pe de-o parte și, pe de altă parte, Bruxelles-ul ne bate la cap că trebuie să o facem. Eu aș vrea să adaug această nuanță: reforma pensiilor speciale nu o facem pentru că Bruxelles-ul vrea să o facem. Sunt două chestiuni fundamentale, obiective, în spate. Unul este bugetul – prerogativa puterii executive în stat este bugetul. Iar a doua parte este ceea ce sugerați și dumneavoastră, și anume partea de echitate. Nu poți să ai într-o societate niște diferențe atât de mari de tratament între cei care sunt în zona contributivă și cei în zona necontributivă.”

Dragoș Pîslaru: România are deja o alocare propusă de Comisia Europeană de 60 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2035

Sebastian Zachmann: Care-i luminița de la capătul acestui tunel?

Dragoș Pîslaru: „Am discutat în prima parte a emisiunii de fondurile europene ca un pilon important. Ceea ce v-am oferit ca imagine este faptul că fondurile ne ajută să trecem de perioada aceasta de ajustare 2025-2026. Și ceea ce trebuie să știe România e că din 2028 începe perioada financiară nouă la nivel european, 2028-2035. România are deja o alocare propusă de Comisia Europeană de 60 de miliarde de euro pentru ceea ce se numește acum Planul Național și Regional. Deci cumva un fel de trei PNRR-uri echivalente și trecem de la un sistem în care până acum Comisia Europeană ne dădea pe tipuri de fonduri diferite, pe priorități, pe lucruri, și ne spunea oarecum cam în ce direcție să finanțăm. Acum o să ai la liber, gândiți-vă, 60 de miliarde de euro pe care România ar trebui să și-i chivernisească în funcție de un plan, o strategie, o gândire. Și atunci, în condițiile în care PNRR-ul trecut a fost făcut pe genunchi oarecum și ca un pom de Crăciun, dacă acum, când ai 60 de miliarde, nu faci o planificare bună, s-ar putea să nu-ți iasă lucrurile bine.

Vezi aici întreaga emisiune „Piața Victoriei”:


Ultimele stiri
Cerealele din Europa, pline de substanțe chimice: Concentrațiile sunt de 100 de ori mai mari decât în apa…

București: Bărbat decedat după ce a fost lovit de o motocicletă în Pasajul Unirii

Ucraina acuză Rusia că trimite copii ucraineni din teritoriile ocupate în tabere de „reeducare” din Coreea de Nord…

Portretul lui Moș Nicolae: cum îl descriu copiii și cum și-l amintesc adulții. Copil: „Cred că este invizibil”…

Nicușor Dan a trimis Parlamentului, pentru reexaminare, legea privind combaterea extremismului | AUDIO

STUDIU: Peste jumătate dintre europeni se tem că Rusia le-ar putea ataca țara, în timp ce doar 19%…

DEZBATERE ELECTORALĂ. Dan Trifu, candidat independent la Primăria Capitalei: „Nu vreau să mai predau orașul unor grupuri de…

Prahova: În Câmpina, locuitorii fac zilnic mai multe drumuri pentru a-și asigura apa potabilă și menajeră, în contextul…

Vladimir Putin ar fi autorizat, în 2018, otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal și a fiicei sale |…

Care este culoarea anului 2026 și ce semnificație are, conform Institutului Pantone | AUDIO