DEȘTEPTAREA: Norvegia limitează AI în școli, Franța introduce cursuri obligatorii de inteligență artificială

Utilizarea inteligenței artificiale în educație generează strategii diferite în Europa. Norvegia a decis să limiteze accesul elevilor mici la instrumentele de IA, interzicând folosirea acestora în clasele I-IV din august 2026, în timp ce Franța pregătește introducerea unui curs obligatoriu de inteligență artificială pentru elevii de liceu începând cu anul școlar 2027, scrie EduPedu.

Deciziile celor două state reflectă două abordări diferite privind rolul tehnologiei în școală: protejarea etapelor timpurii de dezvoltare ale copiilor versus pregătirea rapidă a elevilor pentru o societate dominată de instrumente digitale.

Norvegia interzice utilizarea IA în clasele primare

Guvernul norvegian a anunțat că elevii din clasele I-IV nu vor mai putea utiliza instrumente de inteligență artificială la școală începând cu 17 august 2026. Pentru elevii de gimnaziu, utilizarea aplicațiilor de IA va fi permisă doar cu supravegherea profesorilor.

La liceu, elevii urmează să primească o pregătire mai amplă privind folosirea inteligenței artificiale în scop educațional și profesional.

Jonas Gahr Store a explicat că prioritățile fundamentale ale școlii rămân dezvoltarea competențelor de bază, precum cititul, scrisul și calculul. Potrivit acestuia, folosirea prea devreme a IA ar putea afecta unele etape importante ale dezvoltării cognitive.

Măsura face parte dintr-o direcție mai largă a Norvegiei privind protejarea copiilor în mediul digital, inclusiv prin planuri de limitare a accesului minorilor sub 16 ani la rețele sociale.

Franța introduce inteligența artificială în programa școlară

Franța adoptă o strategie diferită și pregătește integrarea inteligenței artificiale în educație. Din anul școlar 2027, elevii de clasa a X-a vor avea un curs obligatoriu dedicat IA, inclus în disciplina „Științe numerice și tehnologie”.

Programul va include utilizarea instrumentelor digitale, dar și teme precum etica tehnologiei, verificarea informațiilor și combaterea dezinformării.

Sébastien Lecornu a susținut că formarea elevilor în domeniul inteligenței artificiale trebuie să meargă împreună cu reducerea timpului petrecut în fața ecranelor, pentru ca tinerii să poată controla tehnologia și nu invers.

Jonas Gahr Store, premierul care susține restricțiile pentru elevii mici

Jonas Gahr Store este politicianul norvegian care a prezentat argumentele guvernului pentru limitarea utilizării inteligenței artificiale în clasele primare. Poziția sa pune accent pe consolidarea competențelor fundamentale înainte de introducerea unor tehnologii avansate în procesul educațional.

Sébastien Lecornu, promotorul alfabetizării digitale în Franța

Sébastien Lecornu susține introducerea educației despre inteligența artificială în școli ca parte a unei strategii de pregătire digitală. Abordarea franceză urmărește ca elevii să înțeleagă atât avantajele, cât și riscurile folosirii acestor tehnologii.

Specialiștii avertizează asupra efectelor asupra dezvoltării copiilor

Cercetătorii analizează tot mai atent efectele interacțiunii constante a copiilor cu asistenți vocali și chatbot-uri precum Alexa, Siri sau ChatGPT.

Unul dintre riscurile semnalate este apariția unui „limbaj instrumental”, în care copiii se obișnuiesc cu formulări foarte scurte și directe, adaptate comunicării cu algoritmi, dar mai puțin potrivite pentru relațiile umane.

Specialiștii atrag atenția și asupra tendinței copiilor de a atribui intenții sau emoții sistemelor de inteligență artificială, deși acestea generează răspunsuri fără să aibă conștiință sau înțelegere proprie.

Inteligența artificială poate fi un instrument util pentru învățare personalizată și explicații rapide, însă experții subliniază că rolul profesorilor și al părinților rămâne esențial pentru dezvoltarea abilităților sociale și emoționale ale copiilor.