De ce iubim pisicile. Cum au fost domesticite pisicile – GALERIE FOTO
De Ziua Internațională a Pisicii, pe europafm.ro vă propunem o scurtă galerie foto care ne reamintește de ce pisicile și-au câștigat un loc atât de important în viețile multora dintre noi și de ce sunt așa de iubite.
Dacă e să ne luăm după tradițiile celților, prima pisică s-a născut după ce un leu uriaș a strănutat. În mitologia egipteană, Bastet, zeița lunii și a fecundității, ocrotitoarea femeilor gravide, și zeița felinelor, avea capul unei pisici. În aceeași perioadă istorică, se credea că pisica este înrudită cu Ra, zeul soarelui, deoarece i se schimba mărimea pupilelor după intensitatea luminii.
Dacă luăm istoria la analizat, ea este plină de feline, pisicile câștigând un rol din ce în ce mai important încă de acum foarte mulți ani.
Un grup de oameni de ştiinţă de la Universitatea Davis din California susţine că pisicile au fost domesticite acum 4.000 de ani, mai exact în anul 2200 înaintea erei noastre. Potrivit studiului publicat în Journal of Archaeological Science, egiptenii au fost cei care au transformat pisicile în animale domestice.
Deşi originea precisă a pisicii de azi rămâne neclară în trecutul său, experţii consideră că înaintașul real al pisicii moderne a fost pisica de Cafru din Egipt, o rasă îmblânzită şi apoi dresată pentru a vâna.
Pisicile domestice prezintă unele asemănări cu rudele lor antice din junglă, un carnivor căţărător numit Miacis, ce a trăit acum 40 de milioane de ani și care a evoluat în micul patruped Cynodictis, strămoşul intermediar al tuturor felinelor.
Aliți cercetători cred că pisicile au fost domesticite încă din Neolitic, cu peste 9500 de ani în urmă, atunci când oamenii, începând să practice agricultura şi să ducă o viaţă sedentară, au conştientizat necesitatea existenţei unui aliat împotriva animalelor ce le-ar fi putut distruge recolta.
Precum câinele, și pisica poate simți bolile stăpânului.
Dorinţa de a obţine recompense, una dintre cheile domesticirii pisicilor
Încercând să înţeleagă genetica domesticirii, oamenii de ştiinţă au examinat acele părţi ale genomului pisicilor care au fost alterate în urma traiului alături de oameni.
Dorinţa de a obţine recompense şi docilitatea au jucat un rol determinant în procesul de domesticire a pisicilor, afirmă autorii unui studiu comparativ, publicat în revistele de specialitate în urmă cu doi ani de zile.
Pisicile şi oamenii împart aceleaşi teritorii de cel puţin 9.000 de ani, un interval de timp considerat “recent” în raport cu situaţia câinilor, a căror domesticire s-a produs în urmă cu peste 30.000 de ani.
Cercetătorii au comparat genomul pisicii cu cele ale tigrului, câinelui, vacii şi omului, fapt care i-a ajutat să înţeleagă motivul pentru care aceste feline sunt aproape exclusiv carnivore şi motivele pentru care vederea şi mirosul lor diferă de cele ale altor mamifere, precum câinele.
Oamenii de ştiinţă au descoperit în genomul pisicii şi în cel al tigrului o serie de gene specifice care le permit acestora să absoarbă eficient lipidele din carnea pe care o consumă din abundenţă şi care le oferă astfel un avantaj special pentru a digera proteinele de origine animală.
Aceste gene nu au fost găsite la vaci, animale erbivore şi nici la om, al cărui regim alimentar este mult mai diversificat.
În plus, pisicile depind mai puţin decât câinii de simţul lor olfactiv pentru a-şi vâna prada: cercetătorii au descoperit mai puţine gene asociate mirosului la aceste feline decât la canide.
Proiectul de secvenţiere a genomului pisicii, început în 2007, a fost finanţat de National Human Genome Research Institute. Obiectivul iniţial viza studiul maladiilor ereditare la pisicile domestice care sunt similare cu anumite cazuri înregistrate în rândul oamenilor.
