Oana Gheorghiu: Antisemitismul rămâne o amenințare. Guvernul rămâne ferm angajat în prevenirea şi combaterea acestuia, a xenofobiei şi discursului instigator la ură | VIDEO
Sursa foto: Gov.ro
Antisemitismul continuă să fie o amenințare, în ciuda măsurilor luate de România în ultimii ani pentru combaterea fenomenului, a spus vicepremierul interimar Oana Gheorghiu, în conferința Internațională „Zece ani de la adoptarea definiției de lucru a antisemitismului a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului”. Aceasta a atras atenția că rețelele sociale au schimbat radical modul în care discursurile antisemite și teoriile conspiraționiste ajung la public.
Viceprmierul interimar Oana Gheorghiu: „Ceea ce s-a schimbat, dramatic, este viteza cu care prejudecățile se răspândesc”
„În pofida progreselor realizate, eforturile noastre sunt departe de a se fi încheiat. Mediul în care se manifestă astăzi antisemitismul este în multe privințe diferit de cel de acum zece ani. Prejudecățile și stereotipurile nu sunt noi. Ceea ce s-a schimbat, dramatic, este viteza cu care acestea se răspândesc, publicul larg la care pot ajunge și ușurința cu care discursurile antisemite și ura pătrund în dezbaterea publică”, a spus Oana Gheorghiu.
Oana Gheorghiu spune că expunerea repetată la astfel de mesaje poate duce la normalizarea urii și avertizează că trecerea de la discurs la violență poate fi foarte rapidă.
„Odată cu dezvoltarea noilor tehnologii și a rețelelor sociale, miturile conspiraționiste, încercările de relativizare sau distorsionarea Holocaustului și stereotipurile antisemite se răspândesc și sunt normalizate înainte ca instituțiile să poată acționa. Ori știm cu toții că expunerea repetată la ură poate face ca ceea ce ar trebui să fie inacceptabil să înceapă să pară normal și că granița dintre cuvinte și violență poate fi foarte fragilă”, a mai spus Oana Gheorghiu.
Viceprmierul interimar Oana Gheorghiu: „Mai recent, disciplina ‘Istoria Evreilor – Holocaustul’ a devenit obligatorie în învăţământul liceal, un demers important”
Ea a amintit şi înfiinţarea în România a unor memoriale şi muzee dedicate păstrării memoriei şi istoriei Holocaustului, precum şi implementarea unor proiecte culturale şi educaţionale care subliniază importanţa comemorării.
„În 2017, România a adoptat definiţia de lucru a antisemitismului, ulterior integrată în legislaţia naţională, de altfel, singurul stat care a făcut acest demers. Începând cu 2021, Guvernul României a adoptat două strategii naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. Mai recent, disciplina ‘Istoria Evreilor – Holocaustul’ a devenit obligatorie în învăţământul liceal, un demers important care se datorează preşedinţiei Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic”, a evidenţiat Gheorghiu.
Guvernul rămâne ferm angajat în prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, prin educaţie, prin comemorare, prin politicile naţionale, a declarat vicepremierul interimar, Oana Gheorghiu.
Aceasta susține că România trebuie să continue măsurile de prevenire și combatere a antisemitismului prin educație, monitorizarea incidentelor și combaterea discursului instigator la ură.
9 octombrie este ziua oficială națională de comemorare a Holocaustului în România.
