Daniel Șandru, directorul IICCMER: În mediul online, se discută despre încălcarea libertății de exprimare și atunci când avem în față postări care idolatrizează regimul totalitar | VIDEO
Sursa foto: Europa FM
Daniel Șandru, directorul IICCMER, a discutat la Academia Europa FM, alături de profesorul Marcel Bartic, despre ceea ce înțeleg tinerii din România despre istoria regimului comunist. „Cea mai mare provocare pe care o avem este ceea ce noi numim nostalgie transgenerațională”, spune Șandru, explicând că tinerii nu au trăit în comunism, dar au contact cu această perioadă „prin educația din familie și prin poveștile bunicilor și părinților, care edulcorează la nivelul memoriei psihologice răul din comunism”. El subliniază că, în mediul online, există un val de clipuri, postări sau meme-uri care idolatrizează regimul totalitar și îl idealizează.
Daniel Șandru: „Toate aceste aspecte îi îndepărtează de realitatea dură a răului politic dus la paroxism de fascismul legionar în anii 30–40 și de comunism în perioada 1947–1989”
Marcel Bartic: Anul trecut, domnule Șandru, dacă vă amintiți, cred că a fost un studiu care indica faptul că mai bine de 40% dintre tinerii din România erau de acord cu ideea unui regim autoritar.
Daniel Șandru: „Este cea mai mare provocare pe care o avem: tinerii. Și e vorba despre ceea ce noi numim nostalgie transgenerațională. E adevărat, ei nu au trăit în comunism, și asta poate să provoace mirare. Dar, pe de altă parte, este de înțeles că, prin educația din familie și prin poveștile bunicilor și părinților, care edulcorează la nivelul memoriei psihologice răul din comunism, tinerii primesc această informație deja filtrată, această poveste a unui comunism care ar fi reprezentat „vârsta de aur”, în care cu toții trăiam bine, ne ajutam între noi, mâncarea era mai bună, ecologică și așa mai departe. Toate aceste aspecte îi îndepărtează de realitatea dură a răului politic dus la paroxism de fascismul legionar în anii 30–40 și de comunism în perioada 1947–1989.”
Daniel Șandru: „Trebuie supervizată maniera în care se predă această disciplină la clasă”
Marcel Bartic: Aș vrea să insistăm un pic pe faptul că avem o programă de istoria comunismului în România, introdusă, e adevărat, foarte târziu. Credeți că este suficientă?
Daniel Șandru: „Aș vrea să subliniez un lucru: istoricii români interesați de trecutul recent și-au făcut treaba și sunt convins că o vor face în continuare. Dar trebuie spus răspicat: dacă nu exista voință politică, această disciplină nu ar fi existat niciodată ca obligatorie. […] Dincolo de asta, m-ați întrebat dacă ar mai trebui făcut ceva suplimentar. Da. În primul rând, ar trebui un termen de control, dar nu la asta mă refer acum. Trebuie supervizată maniera în care se predă această disciplină la clasă. Avem, spre exemplu, câteva relatări legate de cealaltă disciplină introdusă în urmă cu doi sau trei ani despre celălalt totalitarism: istoria evreilor. Știm că există cazuri – nu multe, dar există – în care profesorii au refuzat să predea disciplina obligatorie sau, atunci când au predat-o, au făcut-o complet diferit față de conținutul manualului. Mă tem că aceeași situație s-ar putea întâmpla și cu istoria comunismului, deoarece există și profesori nostalgici. Aceasta este realitatea.”
Daniel Șandru: „Libertatea de exprimare sau încălcarea ei este invocată și atunci când avem în față clipuri, postări sau meme-uri care idolatrizează regimul totalitar și îl idealizează”
Marcel Bartic: Ați observat că discursul prototalitar s-a rafinat destul de mult în ultima perioadă și nu mai avem mesaje explicite în favoarea regimului comunist sau, în partea cealaltă, a extremei drepte, ci mai degrabă diverse mesaje care fac referire la ce frumos era odată, cum mâncam împreună când mergeam și munceam și ce fericiți și liniștiți eram. Cum poți lupta împotriva unui astfel de fenomen, în condițiile în care cineva ar putea susține că le încălcăm libertatea de exprimare?
Daniel Șandru: „Trebuie spus foarte clar: libertatea de exprimare sau încălcarea ei este invocată și atunci când avem în față clipuri, postări sau meme-uri care idolatrizează regimul totalitar și îl idealizează. Aceste lucruri se întâmplă atât în discuțiile din spațiul online, cât și în raport cu anumite instituții ale statului. De exemplu, am făcut sesizare penală pentru promovarea cultului persoanelor condamnate pentru genocid, așa cum e Nicolae Ceaușescu, la adresa fostului prim-vicepreședinte al Ordinului Lulea. Săptămâna trecută am primit o hârtie din partea unei inspectoare de poliție de la Sectorul 5, prin care ni se propunea ordonanță de clasare în acest caz. Evident, vom continua demersurile, deoarece ceea ce scria doamna în document este pur și simplu absurd.”
