Curtea de Apel Bucureşti, după decizia CCR privind reforma pensiilor magistraților: „Va avea consecinţe dramatice asupra funcţionării sistemului judiciar”/ „Puterea executivă a ales reconfigurarea arhitecturii constituţionale prin ruperea echilibrului între puterile statului”

Reprezentanții Curtea de Apel București au transmis, miercuri, 18 februarie, că privesc cu îngrijorare hotărârea CCR privind constituționalitatea legii pensiilor de serviciu ale magistraților, apreciind că intervenția legislativă echivalează cu o modificare a arhitecturii constituționale prin afectarea echilibrului dintre puterile statului, considerat un mecanism esențial de limitare a excesului de putere. Instanța avertizează că noul act normativ poate avea consecințe grave asupra funcționării sistemului judiciar, generând plecări din magistratură și afectând atât calitatea actului de justiție, cât și respectarea termenului rezonabil de soluționare a cauzelor.

Într-un comunicat oficial, instanța arată că intervenția legislativă, realizată „în lipsa unei dezbateri reale și cu ignorarea realităților sistemului judiciar”, riscă să producă efecte dramatice prin depopularea instanțelor și afectarea calității actului de justiție, inclusiv din perspectiva respectării termenului rezonabil de soluționare a cauzelor. Totodată, instanța salută și susține poziția exprimată public de Consiliul Superior al Magistraturii, reafirmând atașamentul față de valorile europene și principiile statului de drept.

Curtea de Apel Bucureşti: „Salutăm şi susţinem poziţia exprimată public de Consiliul Superior al Magistraturii”

„Curtea de Apel Bucureşti a luat act cu îngrijorare de decizia Curţii Constituţionale privind conformitatea Proiectului de lege în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor cu Constituţia, aceasta semnificând un regres în statutul de independenţă.  În acest context, salutăm şi susţinem poziţia exprimată public de Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenţei justiţiei, reafirmând ataşamentul faţă de valorile europene şi principiile statului de drept. Intervenţia intempestivă a acestei legi, în lipsa unei dezbateri reale şi cu ignorarea realităţilor sistemului judiciar, va genera grave dezechilibre în activitatea puterii judecătoreşti”, transmite Curtea de Apel București.

„Puterea executivă a ales reconfigurarea arhitecturii constituţionale prin ruperea echilibrului între puterile statului”, potrivit Curții de Apel Bucureşti

Ignorând complet realitățile din instanțele judecătorești – din perspectiva încărcăturii, a complexității și a deficitului major de resurse umane – potrivit CAB, puterea executivă a ales să reconfigureze arhitectura constituțională.

„În esenţă, ignorând complet realităţile din instanţele judecătoreşti din perspectiva încărcăturii, a complexităţii, a deficitului major de resurse umane, puterea executivă a ales reconfigurarea arhitecturii constituţionale prin ruperea echilibrului între puterile statului, singurul mecanism ce acţiona ca un filtru în faţa excesului de putere.  În ciuda avertismentelor, şi acest act normativ va avea consecinţe dramatice asupra funcţionării sistemului judiciar prin depopulare, actul de justiţie fiind afectat din perspectiva calităţii, dar şi termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor”, a mai precizat Curtea de Apel București.

Curtea de Apel Bucureşti: „România înregistrează un număr evadruplu de cauze față de media europeană a dosarelor nou-intrate”

Instanța susține că, în contextul unui decalaj puternic între resursele existente și volumul de dosare, judecătorii Curții de Apel București și cei din instanțele afiliate duc de mai mulți ani aproximativ o treime din întreaga activitate judiciară la nivel național.

„Într-un dezechilibru major între nevoi şi resurse, judecătorii Curții de Apel Bucureşti şi ai instanţelor din circumscripție, gestionează de ani 1/3 din volumul de activitate național, indicatorii de eficienţă şi eficacitate dovedind eforturile depuse de întregul colectiv, judecători şi grefieri, pentru realizarea actului de justiţie. În acest context, gestionarea eficientă a activității judiciare, reclamă măsuri de redimensionare a muncii prin normare, astfel încât volumul de muncă să fie similar mediei europene; România înregistrează un număr evadruplu de cauze față de media europeană a dosarelor nou-intrate (8,42 faţă de media europeană de 2,20). Intervenţia abruptă a unor modificări de substanță în ceea ce priveşte statutul judecătorilor, reclamă responsabilitatea şi coeziunea puterii judecătoreşti ca ultim mecanism de respectare independenței justiției, garanție a unui stat democratic”, precizează Curtea de Apel București.

Decizia judecătorilor CCR de a declara constituțional proiectul de lege care vizează reducerea pensiilor magistraților vine după cinci amânări. De această dată, „Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii”, precizează Curtea Constituțională.

La şedinţa CCR din 16 ianuarie, toţi cei nouă judecători constituţionali au fost prezenţi, însă luarea unei decizii a fost amânată pentru a putea fi studiate mai multe documente, printre care şi o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de Instanţa supremă cu o zi înainte.

Anterior, două şedinţe nu s-au putut desfăşura deoarece patru dintre cei nouă judecători nu s-au prezentat. Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc, propuşi de PSD la CCR, au invocat mai multe motive printre care faptul că au fost chemaţi la serviciu în zile nelucrătoare, iar şedinţele au fost programate prea repede.

Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor adoptat de Guvern prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.