CCR a declarat constituțional proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraţilor. Curtea a respins, cu majoritate de voturi, și solicitarea ÎCCJ de a sesiza Curtea Europeană de Justiție. Reacție dură din partea CSM

18/02/2026

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Curtea Constituţională a respins miercuri sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor, ceea ce înseamnă că proiectul a fost declarat constituțional.

Șase judecători ar fi votat pentru respingerea sesizării ÎCCJ și declararea legii drept constituțională. Cel care a înclinat balanța ar fi fost Mihai Busuioc, în timp ce, de partea cealaltă, au rămas judecătorii Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga.

Decizia judecătorilor CCR de a declara constituțional proiectul de lege care vizează reducerea pensiilor magistraților vine după cinci amânări. De această dată, „Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii”, precizează Curtea Constituțională.

De asemenea, tot miercuri, Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, ca inadmisibile, solicitările Înaltei Curți privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.

Anterior, în repetate rânduri, ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, a transmis că măsurile din proiectul Guvernului „pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraţilor în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu”.

La şedinţa CCR din 16 ianuarie, toţi cei nouă judecători constituţionali au fost prezenţi, însă luarea unei decizii a fost amânată pentru a putea fi studiate mai multe documente, printre care şi o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de Instanţa supremă cu o zi înainte.

Anterior, două şedinţe nu s-au putut desfăşura deoarece patru dintre cei nouă judecători nu s-au prezentat. Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc, propuşi de PSD la CCR, au invocat mai multe motive printre care faptul că au fost chemaţi la serviciu în zile nelucrătoare, iar şedinţele au fost programate prea repede.

Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor adoptat de Guvern prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.

Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat în intervalul de timp prevăzut de lege aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.

Independența justiției nu este negociabilă, transmite președinta Înaltei Curți, Lia Savonea

Imediat după decizie, președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, a declarat pentru HotNews că independența justiției nu este negociabilă și că va folosi toate instrumentele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente.

Reacția CSM

Într-un comunicat de presă, Consiliul Superior al Magistraturii susține că noul cadru legislativ va accentua deficitul de personal și va face profesia de magistrat neatractivă, motiv pentru care anunță că „este obligat” să caute măsuri de normare a activității, pentru a evita ca justiția să intre în colaps. S-ar impune și o reanalizare a regimului incompatibilităților și interdicțiilor magistraților, afirmă CSM.

Comunicatul oficial al CCR:

Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că dispozițiile art.I pct.1, 2 și 4, ale art.III pct.1 și 2, ale art.IV și ale art.V alin.(3)-(7) din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Rezumat

„Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

Dispozițiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu și nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr.467/2023.

Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr.467/2023.

Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, dispozițiile legale criticate nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Deciziile Curții Constituționale nr.873/2010, nr.900/2020 și nr.467/2023.

De asemenea, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibile, solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.”

Argumente

„Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

– angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:

– legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare;

– eliminarea, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale criticate, a actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curții Constituționale nr.467 din 2 august 2023, paragraful 157;

– cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia.”

CITEȘTE ȘI

Cererea de arestare preventivă în cazul lui Călin Georgescu se rejudecă în complet de divergență, după ce doi judecători nu au căzut de acord...

Peste 120 de persoane, declarate în incompatibilitate sau conflict de interese, își vor pierde funcția după ce CCR a decis că amendamentul PSD depus l...

Simina Tănăsescu s-a recuzat din dosarul Legii integrității. Șefa CCR l-a desemnat pe Csaba Asztalos raportor

CCR s-a pronunțat în cazul Legii integrității: mandatul lui Dominic Fritz poate înceta în 30 de zile. Reacții în USR. Buzoianu: „sistemul e otrăvit pâ...