Paul Angelescu, de la „România, te iubesc!” a fost invitatul lui Cătălin Striblea în emisiunea „România în Direct” la Europa FM. Paul Angelescu a prezentat o anchetă despre cultura României ținută în beci, la propriu, în praf și mucegai. „Aici, de 3 decenii, o mână de restauratori pasionați vindecă o rană deschisă la revoluție. Este vorba de operele de artă arse sau împușcate în decembrie 1989” – scrie Paul Angelescu despre Muzeul Național în ancheta sa pentru PRO TV.
Paul Angelescu, despre 4 milioane de cărți de la Biblioteca Națională care stau în beci: „Oameni care intră acolo trebuie să intre echipați în echipament complet de protecție cum vedeam în timpul COVID – dacă vor să le ia, să le manipuleze”
Cătălin Striblea: Trebuie să recunosc că reportajul de aseară al lui Paul Angelescu de la „România, te iubesc!” mi-a rupt inima, pentru că sunt îndrăgostit de operă, de artă, de cărți, de muzee, de lucrurile noastre frumoase din România. Ce am văzut aseară nu numai că m-a lăsat cu gura căscată – sunt locuri inaccesibile nouă, publicului de rând și jurnalistul a putut intra acolo. Dar sunt locuri lăsate de izbeliște. Hai să începem de la cărți. Te-ai dus la Biblioteca Națională, unde cărțile stau stivă în praf, umezeală și alte lucruri de genul acesta pentru că – și aici e întrebarea: pentru că ce? Nu putem să avem depozite? Nu putem să avem lucruri puse la punct?
Paul Angelescu: „E o întreagă poveste acolo. Am citit și eu despre ea într-un articol al unei publicații specializate cultural – Cultura la Dubă. L-a făcut un fotograf – Raul Ștef, foarte bune fotografii. Ele m-au inspirat prima dată să fac acest subiect. Povestea este în felul următor: biblioteca are 12 milioane de cărți. Unele extrem de valoroase, extrem de vechi – secolul XVI, XVII. Din acestea 12 milioane, undeva între 4 și 6 milioane – nimeni nu știe câte exact – stau în beci.
Ele au fost aduse acolo în 2012, când biblioteca s-a mutat într-un sediu nou unde nu mai trebuiau să fie aceste probleme. Sunt cărți – unele dintre ele din perioada comunistă, altele sunt cărți interzise în perioada comunistă și asta este o poveste foarte interesantă, iar printre ele sunt cărți, publicații extrem de valoroase, extrem de rare din secolele trecute și ele stau din 2012 – când au fost adunate din foarte multe alte sedii, unde la rândul lor erau ținute în condiții improprii.
Nu au avut unde să le pună, le-au depozitat în beci, au stins lumina, au pus lacătul. Întuneric, praf, umezeală și microclimatul acela în care sunt ținute e atât de impropiu încât au început să fie contaminate cu mucegai, cu spori toxici și puținii oameni care mai intră acolo trebuie să intre echipați în echipament complet de protecție cum vedeam în timpul COVID – dacă vor să le ia, să le manipuleze și așa mai departe. Pentru că acea contaminare cu mucegai este atât de mare încât dacă ar sta fără măști și-ar pune în pericol sănătatea”.
Paul Angelescu: „În acele mormane de cărți aruncate claie peste grămadă, care mucegăiesc în unele cazuri, sunt și publicații extrem de valoroase”
Cătălin Striblea: Și din cărțile acelea ce se alege? Ce se mai poate întâmpla?
Paul Angelescu: „Asta este ideea: hai să vedem ce alegem din cărțile acelea. Uluitor mi s-a părut că în urma cu câteva luni bibliotecarii de acolo au descoperit două volume de Dimitrie Cantemir, tipărite în Franța, în secolul XVII – dovada vie că în acele mormane de cărți aruncate claie peste grămadă, care mucegăiesc în unele cazuri sunt și publicații extrem de valoroase”.
Paul Angelescu, despre Muzeul Filateliei: 17 milioane de timbre, în valoare de 700 de milioane de euro, au fost preluate de Muzeul Național după ce s-a închis Muzeul Filateliei. Oamenii de la Muzeul Național au estimat că au nevoie de un secol pentru inventarierea lor
Cătălin Striblea: Mi-a rămas în cap ce ți-a spus unul dintre cercetătorii de la Muzeul Național: „Ia 100 de ani să inventariem ce e aici”.
Paul Angelescu: „Noi avem un istoric foarte complicat, atât instituțional, cât și istoria României în ultimele secole. Acolo s-a desființat Muzeul Filateliei, dar acolo este colecția filatelică a țării, o colecție de 17 milioane de timbre, 700 de milioane de euro – ultimele estimări pe care le-am găsit acum mulți ani pe la Curtea de Conturi. S-a închis Muzeul Filateliei și acestea trebuie să ajungă undeva.
Și le-a preluat Muzeul Național de Istorie, doar că nimeni nu știa exact ce a preluat, ce e original, ce e fals, dacă ce scrie pe miile de cutii și ce este în interiorul lor. Și oamenii de la Muzeul Național de Istorie – care la rândul lor se confruntă de zeci de ani cu altă problemă: 80% din clădirea de pe Calea Victoriei este închisă publicului. De ce? În 2012 au încercat o renovare, clădirea fiind cu totul felul de riscuri seismice, și au scos bunurile de vloare din beciuri, au închis spațiile pe care puteau să le viziteze turiștii, vizitatorii ca să mute în acele încăperi din beciuri toată colecția și tot patrimoniul muzeului.
Și a venit peste ei și această colecție filatelică și trebuie să ia fiecare timbru, să-l măsoare, să-l fotografieze, să-l identifice în niște registre ale Poștei Române care nu sunt electronice, apoi să le compare cu nișre registre internaționale și timbru cu timbru – 17 milioane de timbre – din lipsă de finanțare și din lipsă de oameni au estimat ei că ar putea să dureze un secol. Acum ca să dăm o miză puțin poveștii: în colecția aceasta sunt și celebrele timbre Cap de Bour – niște timbre care în anii 60 erau vedete în filmele de la Hollywood cu Audrey Hepburn. Și un timbru sau matrița unui astfel de timbru ajunge la jumătate de milion – un milion de euro. Vă dați seama despre ce valori vorbim?”.
Urmărește aici întreaga emisiune „România în Direct” cu „România, te iubesc!”
Sursa foto: Shutterstock
