CSM a avizat negativ propunerea de revocare a Laurei Kovesi de la conducerea DNA

Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ, marţi, propunerea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de revocare a Laurei Kovesi de la conducerea Direcţiei Anticorupţie.

Decizia s-a luat în urma unei şedinţe prelungite în care au fost ascultate pledoariile celor doi.

Au fost 6 voturi împotriva propunerii şi doar unul “pentru”.

Vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru, a anunţat că hotărârea va fi motivată ulterior.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Avizul este unul consultativ.

Revocarea procurorului şef al DNA poate fi decisă de şeful statului.

Klaus Iohannis a susţinut, săptămâna trecută, că nu ar exista motive temeinice pentru destituirea Laurei Kovesi. Preşedintele a adăugat că experţii Palatului Cotroceni analizează raportul ministrului.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

În faţa CSM, şefa DNA a susţinut că, în argumentarea sa, ministrul Justiţiei a oferit supoziţii.

“În primul rând eu nu sunt aici ca să vă conving pe dumneavoastră, domnule ministru. Dumneavoastră, dacă voiaţi să fiţi convins, aţi fi avut o discuţie prealabilă şi aţi fi solicitat explicaţii pe cale instituţională. Eu nu sunt aici să vă conving pe dumneavoastră. Sunt aici să ofer explicaţii şi probe prin care să arăt că ceea ce dumneavoastră aţi susţinut în propunere nu este întemeiat şi nu este real. Dacă vorbim despre adevăruri, dumeavoastră aţi venit cu supoziţii, aţi venit cu susţineri, eu am venit cu probe şi cu documente”, i-a spus Laura Kovesi lui Tudorel Toader.

“Ministrul Justiţiei preia în motivare anumite aspecte pe care, probabil, le cunoaşte din spaţiul public sau dintr-un raport care este în realitate, de fapt, o rezoluţie de începere a acţiunii disciplinare (…). La o simplă lecturare a documentului întocmit de Inspecţia Judiciară se poate constata că nu am folosit niciodată cuvântul ‘decapat’, acest lucru rezultă din audierile care au fost făcute”, a adăugat şefa DNA.

“Nu se falsifică probe în DNA”, a dat asigurări Laura Kovesi, respingând una dintre principalele acuzaţii aduse de ministrul Justiţiei.

“S-a motivat că expresia <asistăm la un festival disperat al inculpaţilor>, pe care eu am susţinut-o în cadrul unei conferinţe de presă din 14 februarie, a dus la afectarea în mod grav şi iremediabil a imaginii României, pentru că s-a creat impresia că România este o ţară coruptă. Cred în continuare acest lucru şi cred că această afirmaţie a fost scoasă din context. Contextul la care m-am referit era foarte clar. Mă refeream la acele situaţii în care inculpaţi trimişi în judecată, inculpaţi condamnaţi, atacă în mod constant DNA, atacă în mod constant procurorii. Da, este un festival disperat al inculpaţilor, care în mod nejustificat atacă justiţia şi am să susţin în continuare acest lucru. Faptul că am exprimat această opinie care se bazează pe o realitate, pe care o vedem zilnic cu toţii, vedem inculpaţi în studiouri de televiziune, ţinându-ne lecţii de moralitate. Da, este opinia mea şi o susţin!”, a spus Laura Kovesi.

“Nu ştiu cum a măsurat domnul ministru cât de grav sau cât de puţin grav am afectat imaginea României. Faptul că dumnealui a trebuit să dea explicaţii la întâlnirile cu partenerii externi în Parlamentul European sau cu alţi oficiali, nu văd care este legătura între interviurile pe care le-am dat şi faptul că anumiţi oficiali au pornit anumite discuţii despre modificările legislative. S-a dovedit că există vreo legătură? Nu ştim. În condiţiile în care mii de judecători şi procurori şi-au exprimat opinii critice cu privire la aceste modificări, în condiţiile în care atât DNA, Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar mai ales CSM a dat aviz negativ şi a criticat anumite propuneri de modificări legislative, este absolut subiectiv să susţii că oficiali europeni sau cei nouă ambasadori care s-au prezentat într-o zi la Ministerul Justiţiei au făcut acest lucru pentru că procurorul şef al DNA a criticat anumite dispoziţii din lege”, a mai precizat Laura Kovesi.

Potrivit acestea, de la preluarea mandatului de procuror-şef, DNA a înregistrat cele mai bune rezultate de la înfiinţare.

“Niciodată, în intervenţiile publice şi nici în cadrul şedinţelor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, nu am contestat autoritatea Curţii Constituţionale, nu am criticat, nu am emis niciun fel de judecată de valoare, nici critică, nici laudativă, cu privire la anumite decizii”, a declarat şefa DNA, care a menţionat că singurele discuţii cu privire la decizii ale CCR au fost cele legate de impactul pe care l-au avut, din punct de vedere administrativ, asupra instituţiei pe care o conduce.

De cealaltă parte, ministrul Justiţiei a declarat că pledoaria Laurei Kovesi nu este convingătoare.

“Discursul dumneavoastră poate fi seducător, convingător, dacă îl faceţi în faţa celor care nu se pricep deloc. (…) Categoric nu mă convingeţi”, a spus Tudorel Toader.

La 22 februarie, ministrul Justiţiei anunţa că începe procedurile pentru destituirea Laurei Kovesi.

“Deciziile opresive încalcă statul de drept. Pentru toate actele procurorului șef al DNA, de netolerat într-un stat de drept, declanşez procedura de revoare a procurorului sef al DNA (…) Nu putem accepta comportamente nelegale, defăimătoare la adresa României. DNA trebuie să continue să lucreze în mod legal. DNA nu trebuie să se confunde cu șeful ei, al cărui comportament poate pune în pericol chiar instituția pe care o conduce. Activitatea DNA trebuie să continue dar în conformitate cu statul de drept. Nimeni nu e mai presus de lege. Lucrurile bune nu le justifică pe cele rele. Trebuie să eliminăm ceea ce este rău” spunea atunci Tudorel Toader, în cadrul unui discurs prelungit, puncte de vedere reluate şi în şedinţa CSM de marţi.

Bilanţul Laurei Kovesi, în fruntea DNA

Laura Codruța Kovesi conduce Direcția Națională Anticorupție din 2013, fiind desemnată de două ori în această funcție.

Cel de-al doilea mandat și ultimul posibil potrivit legii, expiră anul viitor.

Laura Codruța Kovesi este cel de-al treilea procuror șef al principalei structuri anticoprupție din România și cel mai eficient, judecând după rezultatele DNA din ultimii cinci ani și după laudele primite din partea Comisiei Europene, a Departamentului de Stat al SUA și a nenumărate ambasade occidentale.

Cariera Laurei Codruța Kovesi este însă marcată de un an, de nenumărate scandaluri, inclusiv interne, acuzații și câteva achitări importante dispuse de judecători.

Toate acestea au loc în contextul în care Puterea vrea să schimbe legislația anticorupție.

Potrivit statisticilor, eficiența DNA a început să crească în ultimii doi ani de mandat ai lui Daniel Morar ca procuror șef, însă cel mai speculos salt, judecând după numărul de condamnări definitive pronunțate de judecători, a avut loc de când Laura Codruța Kovesi conduce instituția.

Astfel, dacă între 2005 și 2012, aproape 1.500 de persoane au fost condamnate definitiv, între 2013 și 2016 numărul infractorilor dovediți de DNA și confirmați de judecători aproape s-a triplat, depășind 4.000.

Au fost condamnați un fost premier, foști miniștri, zeci de parlamentari, sute de primari, șefi de consilii județene și funcționari din nenumărate instituții publice.

În plus, încrederea publicului în instituție a crescut proporțional cu numărul de dosare aflate în lucru, peste 12.000 anul trecut.

Pentru aceste rezultate dar și pentru cele obținute ca procuror al României, funcție deținută între 2006 și 2012, Laura Codruța Kovesi a primit opt decorații, una din partea președintelui din 2012, Traian Băsescu, una din partea Regelui Suediei și două din partea Franței.

Guvernul SUA și United States Secret Service au decorat-o pe Laura Codruța Kovesi de trei ori.

În 2015, la audierea lui Hans Klemm în Congres, ca diplomat nominalizat să ocupe funcția de ambasador al SUA în România, unii membri ai Congresului i-au cerut acestuia să facă tot ce poate pentru a o sprijini pe Laura Codruța Kovesi ca șef al DNA.

În 2016, ministrul tehnocrat al Justiției, Raluca Prună a nominalizat-o pe Laura Codruța Kovesi pentru un nou mandat de procuror șef al DNA, mandat care expiră în vara anului viitor.

Imediat după preluarea puterii, la sfârșitul lui 2016, PSD și ALDE și-au întețit criticile la adresa Laurei Codruța Kovesi.

Totul a culminat cu așa zisele dezvăluiri ale fostului deputat PSD Sebastian Ghiță, inculpat în mai multe dosare penale, care imediat ce a fugit din țară, în luna decembrie 2016, a acuzat-o pe Kovesi ba că a întreținut relații profesionale imorale cu șefii SRI, ba că l-a vizitat în propria vie.

De fiecare dată, șefa DNA a respins acuzațiile și a anunțat că nu-și dă demisia.

În paralel, Grupul de Investigații Politice a acuzat-o pe Laura Codruța Kovesi că a plagiat în lucrarea de doctorat, însă Membrii Consiliul General al CNATDCU au stabilit că nu există nereguli grave în document.

Cel mai amplu scandal soldat cu o anchetă parlamentară a fost declanțat de Dan Andronic.

El a spus că în seara alegerilor prezidențiale din 2009, Laura Codruța Kovesi a fost acasă la cină, acasă la Gabriel Oprea, alături de șefii SRI, George Maior și Florian Coldea.

Șefa DNA a fost chemată de nenumărate ori la Parlament, de membrii comisiei special constituită pentru a ancheta alegerile din 2009, însă Kovesi a refuzat să se prezinte.

Tot în 2017, Laura Codruța Kovesi a primit o lovitură dură chiar din interiorul instituției.

A fost înregistrată pe ascuns în timpul unei ședințe, iar doi procurori de bază, Mihaela Iorga și Doru Țuluș au fost îndepărtați.

Iorga a acuzat-o pe Kovesi de presiuni și imixtiuni în anchete.

Totodată, politicieni precum Ludovic Orban și Vasile Blaga au fost achitați în primă instanță în dosare de corupție întocmite de DNA.

În același timp, la DNA, inspectorii Inspecției Judiciare, împărțiți în două tabere, au efectuat mai multe controale.

 





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS