Concluziile IJ: Codruţa Kovesi a reuşit să eficientizeze activitatea DNA
Concluziile provizorii ale controlului Inspecţiei Judiciare (IJ) la Direcţia Naţională Anticorupţie sunt apreciative la adresa Laurei Codruţa Kovesi care ”a reuşit să eficientizeze activitatea” şi să închege ”un colectiv omogen, transformându-l într-o echipă capabilă de performanţă în domeniul specific de activitate”.
Kovesi a adoptat în raport cu subordonaţii ”o răspundere reversibilă, în sensul că, cerând subordonaţilor îndeplinirea sarcinilor, la rândul său, a explicat acestora şi activitatea sa”-se mai spune în raport.
Raportul de control, publicat, vineri, de către DNA, are 509 pagini, fiind scanate doar filele în care se vorbeşte despre activitatea procurorului şef Laura Codruţa Kovesi şi a celor doi adjuncţi.
”Procurorul şef Laura Codruţa Kovesi, prin modul în care a organizat, coordonat şi controlat activitatea personalului din subordine a reuşit să eficientizeze activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, rezultatele fiind oglindite în datele statistice pe anul 2016 şi semestrul 1 2017, atât la nivelul întregii unităţi, cât şi la nivelul secţiilor şi serviciilor”, se arată în document.
Semnatarii raportului vorbesc şi despre comportamentul procurorului şef, apreciind că ”a răspuns cerinţelor impuse din exteriorul sistemului cu referire la implementarea obligaţiilor care revin direcţiei, stabilite în strategia Naţională Anticorupţie pe perioada 2016-2020”.
”Procurorul şef a reuşit să depăşească unele constrângeri cu referire la limitările de resurse, atât materiale, cât şi umane, reglementările legale – modificările legislative survenite, realizând o activitate performantă remarcată pe plan intern şi internaţional”, se mai arată în raport.
De asemenea, ”procurorul şef a format un colectiv omogen, transformându-l într-o echipă capabilă de performanţă în domeniul specific de activitate”.
”Manifestarea respectului faţă de echipă din partea procurorului şef se regăseşte şi în delegarea de sarcini şi atribuţii, cu excepţia celor ce definesc funcţia, în ascultarea atentă a feedback-ului care vine din partea echipei. (…) Procurorul şef direcţie Laura Codruţa Kovesi şi-a folosit previziunea în legislaţie, urmărind mersul evenimentelor sociale, economice, ştiinţifice, culturale pregătind astfel conceptual personalul din subordine. (…) A identificat oportunităţi şi a dezvoltat strategii. Printr-o bună comunicare, a sincronizat şi armonizat timpul spaţiul acţiunilor, judecăţile şi faptele dorinţele personalului din subordine, conferind procesului de management coeziune, continuitate şi dinamism, permiţând realizarea obiectivelor specifice”, se mai arată în raport.
Kovesi a demonstrat ”puterea de influenţă lucrativă”, subordonaţii ”recunoscând calităţile manageriale”.
”Astfel, acesta, în raport cu procurorii din subordine, a adoptat o răspundere reversibilă, în sensul că, cerând subordonaţilor îndeplinirea sarcinilor, la rândul său, a explicat acestora şi activitatea sa. Procurorii au conştientizat, astfel, că activitatea lor este o parte din ansamblul activităţii unităţii, iar îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor va umbri activitatea DNA. Reversibilitatea răspunderii a făcut ca actul managerial să fie transparent, să poată fi îmbunătăţit, atunci când a fost cazul, colectivul de procurori a răspuns ca un tot unitar”, se mai arată în raport.
Procurorul şef Laura Codruţa Kovesi ”a implementat actului de control rolul de a replia o activitate intrată în derivă, de a o canaliza spre performanţă şi nu de a produce panică, derută, neîncredere aspecte care ar fi dus la stagnare sau chiar la regres”.
”Procurorul şef direcţie Laura Codruţa a construit, astfel, sentimentul de credibilitate şi de respectare a legii, dând, în final, Direcţiei Naţionale Anticorupţie prestigiu şi putere. În raport de cele prezentate, apreciem că procurorul şef direcţie Laura Codruţa Kovesi posedă calităţile necesare pentru exercitarea continuare a funcţiei de conducere”, se arată în finalul evaluăriiu muncii procurorului şef.
Reprezentanţii DNA au precizat, într-un comunicat ce însoţeşte raportul, că au decis să publice concluziile, nemulţumiţi de modul în care ”conducerea IJ gestionează datele conţinute într-un document provizoriu care nici nu a fost asumat de vreo instituţie”.
