Coaliția de guvernare, în prima ședință de după destituirea lui Vlad Voiculescu
De pe poziții aparent ireconciliable, coaliția se reunește în ședință, luni, pentru a dezbate tensiunile generate de recenta destituire intempestivă a lui Vlad Voiculescu din funcția de ministru al Sănătății.
Un gest pentru care liderii USR PLUS i-au retras sprijinul politic premierului liberal, susținând că vor să continue guvernarea, dar fără Florin Cîțu în fruntea executivului. De cealaltă parte, PNL și-a reafirmat, alături de UDMR, susținerea pentru Florin Cîțu.
USR PLUS și-ar dori ca protocolul de guvernare să fie modificat, astfel încât demiterea unui ministru să se poată face doar cu încuviințarea partidului din care face parte. Declarația fostului ministru al Sănătății despre o posibilă subraportare a deceselor de Covid a amplificat tensiunile.
Duminică, premierul a susținut că, din verificările cerute, n-ar exista un grup de lucru la Ministerul Sănătății care să investigheze și să urmărească toată procedura. Spre seară, în spațiul public, a apărut o circulară care îl contrazice. Documentul este datat 12 aprilie și semnat de fostul secretar de stat Andreea Moldovan, destituită odată cu ministrul Vlad Voiculescu. Secretarul de stat Andrei Baciu, căruia premierul i-a delegat atribuțiile de ministru interimar al Sănătății, a transmis că o singură persoană din minister știa despre acest grup, care s-ar fi aflat doar la stadiu de “intenție”.
Vlad Voiculescu va fi, luni, invitatul unei ediții speciale România în Direct, în care va răspunde întrebărilor despre actuala criză politică. Emisiunea începe de la 13 și 15 minute, imediat după Jurnalul de Prânz.
Într-o dezbatere tv, șefa Senatului a admis, duminică, existența unei “sincope” în coaliție, întrucât gestul premierului ar fi fost unul “unilateral”, fără consultarea partenerilor. Ferindu-se de sintagma “criză politică”, Anca Dragu (USR PLUS) a adăugat că portofoliul Sănătății trebuie să rămână al Alianței, iar România are nevoie de un program coerent de guvernare pe termen lung, dând exemplul perioadei în care executivul a fost condus de social-democratul Adrian Năstase. Ulterior, șefa Senatului și-a nuanțat spusele într-o postare pe Facebook, precizând că s-a referit doar lungimea mandatului, nu la performanțele economice sau politice.
Potrivit Ancăi Dragu, în momentul în care se schimbă miniştrii, instituțiie devin “greoaie şi reactive”.
Cât despre o posibilă moțiune de cenzură, un asemenea scenariu nu este luat în calcul pentru a nu le da “satisfacţie” oponenţilor politici. Întrebată, de asemenea, despre o eventuală revenire a lui Ludovic Orban în postul de premier, printr-o rocadă cu Florin Cîțu, Anca Dragu a spus că o asemenea decizie aparține doar PNL.
