Ce spune purtătorul de cuvânt al CNAIR despre gropile apărute în asfalt după ninsori: E firesc să se deterioreze infrastructura rutieră. Nu cred că a fost descoperit asfaltul indestructibil | VIDEO
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Ninsorile abundente și viscolul puternic din această iarnă au transformat șoselele din țară și drumurile din marile orașe în adevărate câmpuri minate. Gropile ajung la zeci de centimetri adâncime, iar rețelele de socializare și aplicațiile de trafic sunt pline de avertismente. Mulți șoferi spun că au ajuns cu mașinile în service după ce nu au reușit să evite craterele. „Aceste deteriorări sunt firești și nu sunt doar în România”, a explicat Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, în cadrul emisiunii „România în Direct”, moderată de Cătălin Striblea. Cea mai afectată este centura Municipiului București, un nod important de tranzit, însă autoritățile s-au apucat deja de reparații. Acestea sunt, deocamdată, doar provizorii, pentru că temperaturile scăzute nu permit reparații permanente, a adăugat Șerbănescu.
Alin Șerbănescu: „E firesc să se deterioreze infrastructura rutieră”
Alin Șerbănescu: „Ce pot să vă spun este că intervenim peste tot unde au apărut deteriorări. Aceste deteriorări sunt firești și nu sunt doar în România. Încă nu cred că există o țară care a descoperit asfaltul indestructibil. România, în plus față de alte țări, pe lângă faptul că are o climă în care temperaturile fluctuează rapid, la ora actuală este și o țară de tranzit pentru diverse autovehicule grele care vin sau se duc spre Ucraina sau spre alte zone. Ca atare, e firesc să se deterioreze infrastructura rutieră. Ce este important este ca noi să intervenim cât mai repede. Și am intervenit imediat.”
Alin Șerbănescu: „Cel mai rău este pe centura Bucureștiului”
Cătălin Striblea: Și unde e cel mai rău?
Alin Șerbănescu: „Cel mai rău este pe centura Bucureștiului. Pentru că, practic, pe centura Bucureștiului se adună tot traficul de tranzit din țara asta: ce vine dinspre Moldova, ce vine dinspre Constanța, ce vine dinspre vestul țării. Deci toate se învârt în jurul Bucureștiului. Și automat, cel mai mare volum de autovehicule grele este în zona Bucureștiului. Și aici vorbim atât de autostrada de centură, cât și de centura existentă. Pe de altă parte, pe centura s-au construit tot felul de depozite, fabrici, blocuri de birouri și alte construcții de genul acesta. Deci volumele acolo sunt foarte mari. Ca atare, inclusiv intervențiile noastre sunt foarte greu de făcut din cauza circulației.”
Alin Șerbănescu: „La vară vom intra cu reparații permanente”
Cătălin Striblea: Există un program de reparație? Veți pune, până la vară, de exemplu, centura măcar în starea anterioară?
Alin Șerbănescu: „În momentul acesta, lucrăm cu mixtură caldă. Încercăm să folosim cât mai puțin acea mixtură stocabilă, care nu dă randament foarte mare. Încercăm să lucrăm cu mixtură caldă, dar facem tot reparații provizorii, pentru că temperaturile scăzute nu permit reparații permanente. Iar la vară vom intra cu reparații permanente, adică facem covoare asfaltice.”
Alin Șerbănescu: Folosim anumite materiale antiderapante pentru că așa ne spun normativele
Cătălin Striblea: De ce nu folosiți, de exemplu, clorură de calciu, care atacă mai puțin străzile?
Autoritățile au folosit materialele antiderapante prevăzute în normative, a ținut să sublinieze Alin Șerbănescu, după ce mai multe persoane au criticat faptul că s-a folosit sare și nu clorură de calciu.
Alin Șerbănescu: „Folosim și clorură de calciu, folosim și sare. Sunt două aspecte aici. Până la -7 grade se folosește clorură de sodiu, pentru că clorura de calciu nu este eficientă până la -7 grade. Sub -7 grade se folosește clorura de sodiu până la -18 grade. Sub -18 grade sunt alte tipuri de materiale antiderapante care se folosesc. Deci noi nu folosim aceste materiale nu pentru că așa vrem noi, ci pentru că normativele ne spun că ele trebuie utilizate între anumiți parametri.”
Alin Șerbănescu: Trebuie să ținem cont de mai multe aspecte când vorbim despre costurile de producție
Întrebat de ce kilometrul de autostradă este mai scump decât în alte state europene, purtătorul de cuvânt al CNAIR a făcut mai multe comparații, subliniind faptul că este necesar să luăm în calcul aspecte precum anul producției, clima, relieful și evoluția hidrografică. Ca exemplu, acesta a menționat autostrăzile construite în Germania, în perioada lui Hitler.
Cătălin Striblea: De ce costul unui kilometru de autostradă în România este mai scump față de alte state europene?
Alin Șerbănescu: „Dacă comparăm autostrăzile din România cu autostrăzile construite în Germania, în perioada lui Adolf Hitler, e clar că sunt mai scumpe de la noi în România. Pentru că atunci se făcea, cum se făcea: pe timp de război nu era economia centralizată. Dacă comparăm autostrăzile făcute în România cu autostrăzile făcute în Spania, în urmă cu 30 de ani, e adevărat că sunt mai scumpe de la noi. Dar haideți să ne uităm și cum au evoluat prețurile materialelor, cum a evoluat prețul forței de muncă. Sunt multe aspecte care sunt diferite acum. Mai există un aspect. Unul este să construiești autostradă în Spania, unde ai un anumit tip de sol mai uniform și un anumit tip de temperatură, pentru că nu scade sub 0 grade frecvent. Și altul este construit într-o țară ca România, care are un relief divers, unde, în timpul anului, sunt variații mari de temperatură între zi și noapte și între vară și iarnă. Apropo de construcția din România, noi avem o evoluție hidrografică foarte mare. Asta înseamnă că, pe o autostradă din România, trebuie să îți asiguri continuitatea traseului.”
