„Căsătoria Mariei Braun”, în regia lui Thomas Ostermeier, la Sibiu
Festivalul Internațional de Teatru Sibiu – ediția a XXIII-a – aduce peste 400 de reprezentații de teatru, teatru stradal, circ, dans, concerte, conferințe și lansări de carte. FITS 2016 a ajuns , deja, în a patra zi de reprezentații iar Europa FM, partener media al evenimentului, vă prezintă câteva repere din programul zilei de 13 iunie.
***
Unul dintre punctele de atracție în această seară este spectacolul „Căsătoria Mariei Baun”, în regia lui Thomas Ostermeier. E istoria unui cuplu din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Hermann şi Maria Braun se căsătoresc, dar, două zile mai târziu, Hermann trebuie să se întoarcă pe front. La finalul războiului, soțul nu revine acasă. Maria Braun îl crede mort și începe o relație cu un soldat american dar soțul. Doar că, într-o seară, soțul dispărut reapare. Femeia își ucide iubitul însă, în fața instanței, Hermann îşi asumă toată vina şi merge la închisoare în locul soției. Așadar, „Căsătoria Mariei Baun”, de la ora 20.00, la sala de spectacole de la Redal Expo.
„Pisica verde” spectacolul pus în scenă de Bobi Pricop la Teatrul Luceafărul din Iași este programat , de la ora 16.00, la Teatrul Gong. Personajele Dani, Bianca, Boogie, Robert, Roxana și Flori sunt șase adolescenți pe care spectatorii îi întâlnesc în clubul Periferia și care povestesc, ca-ntre prieteni, despre dragoste, singurătate, abandon, nepăsare.
Spectacolul reprezintă o premieră teatrală în România prin utilizarea sistemului silent disco în jurul căruia e construită mizanscena. Spectatori și actori se află împreună în același perimetru, iar publicul devine participativ, primind la intrare o pereche de căști audio prin intermediul cărora receptează totul. Ideea regizorului Bobi Pricop a fost să aducă publicul tânăr alături de protagoniști într-un silent disco party!FITS 2016
Tot de la ora 16.00, la „Fabrica de cultură”, putem vedea „Vanilla Skype”, text și regie Cătălin Ștefănescu, o producție a Teatrului ACT din București. Doi muncitori sunt într-o eternă pauză, joacă table şi cărţi, mănâncă, beau bere, desfăcând în bucăţele „gramatica” lumii și a existenţei. Un detectiv din filmele anilor ’40 nu mai înţelege nimic, deşi totul părea clar de la bun început. Patru actori merg la un casting. „Realităţile” tuturor se topesc, povestea spusă se amestecă lent cu cea gândită, în aşa fel încât personajele aproape că nu mai contează. Din ele izvorăsc poveşti care pleacă în lume, fiecare cu viaţa şi puterile sale nebănuite. Textul spectacolului, scris de Cătălin Ștefănescu, este gândit special pentru actorii din distribuţie: Marcel Iureş, Medeea Marinescu, Marius Manole, Vlad Zamfirescu, Andi Vasluianu, Alexandru Ion, Mircea Postelnicu, Vladimir Purdel.
Revenind la naționalul din Sibiu, spectacolul „Moroi”, în regia lui Alexandru Dabija, se joacă de la ora 18.00. Spectacolul a fost creat după o serie de texte semnate de Cătălin Ștefănescu (O noapte, O înmormîntare, Un interviu, Un cioban, Un cap) și Ada Milea (Un bloc).
Micul text cu fantome urbane a apărut accidental, după o discuție cu dl. Dabija și după niște întâlniri cu o băbuță stranie. Cântecele… vara trecută, printre lecturi despre stafii și povești cu strigoi. Îmi place teribil „umorul cu nod în gât” pe care îl propune spectacolul. Hohotele de râs nu sunt deranjate de prezența sicrielor, dar moartea e prezentă și ne permite multe pentru că oricum „gluma” finală îi aparține.Ada Milea
Dintotdeauna există un soi de joc, mai mult sau mai puțin serios, între „dincolo” și „dincoace”. În funcție de felurile în care văd lumea, oamenii, de oriunde vor fi fiind ei, își imaginează toate hărțile posibile ale călătoriilor între viață și moarte. Cu cât mai necunoscut e teritoriul care-și cere harta, cu atât mai aprinsă e imaginația cartografilor. Nimeni nu scapă de exercițiul acestei geografii atât de personale. Și, pentru că peste acest exercițiu nu se poate sări, pentru că e atât de obligatoriu, el devine singura “olimpiadă” la care participă absolut toată lumea. Culmea! Așa ceva s-ar putea numi oricum, numai întrecere nu. Cu toate astea, aici e cea mai disputată competiție. Iar cînd își dau seama ce fac, oamenii se opresc, râd, plâng și spun povești. Printre multe altele, îi datorez cu totul lui Alexandru Dabija și experiența fascinantă de a scrie texte pentru spectacole de teatru. Iar în cazul acestui text, îi datorez cercetătoarei Laura Jiga Iliescu, de la Institututul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, experiența lecturii unui braț de cărți care vorbesc despre cum se văd, de aici, din părțile astea de lume, potecile între „dincolo” și „dincoace”. Cătălin Ștefănescu
