Care este procedura de consolidare a unei clădiri? Inginerul Mihai Șercăianu explică | VIDEO
Inginerul Mihai Șercăianu, coordonatorul proiectului „Acasă în siguranță”, a fost invitatul lui Tudor Mușat în emisiunea „Piața Victoriei” de marți seara. Ce presupune consolidarea clădirilor? Care este procedura ne-a explicat inginerul Mihai Șercăianu.
„În general, pentru orice clădire pe care dorim să o consolidăm începem de la expertiză. Deci, facem o expertiză tehnică. Facem releveul, luăm mostre din elemente structurale din stâlpi, din planșe, grinzi, zidărie, desfacem fundația – inclusiv săpăm la fundație să vedem ce găsim în subsol.
După expertiză urmează o serie de recomandări și proiectul tehnic.
Proiectul tehnic care presupune o serie de cămășuiri – nu o să mai avem un stâlp de 70 pe 70 sau un metru pe un metru ca secțiune, o să avem un nou stâlp de 1,20 de metri – 1,30 de metri ca latură, deci mărim lățimea acelui stâlp.
Un perete de zidărie, în funcție de soluția tehnologică, fie îl armăm, fie îl demolăm și îl reconstruim ca diafragmă din beton armat.
Orice consolidare presupune ori înlocuirea unor elemente structurale, ori mărirea dimensiunii ca aspect și rezistență”, a explicat Mihai Șercăianu.
„Dar uneori consolidarea nu este pe placul cetățenilor pentru că uneori se întâmplă să nu mai am o sufragerie de 30 de metri pătrați suprafață; s-ar putea să am o suprafață de 28 de metri pătrați – s-ar putea să ierd din suprafața mea odată cu consolidarea”, a adăugat inginerul la Europa FM.
Mihai Șercăianu: Până în 2020, dacă aveam costuri de consolidare de peste 15% din valoarea construcției, costurile nu erau considerate eligibile și primăria trebuia să pună banii
Tudor Mușat: Pe lista imobilelor din București aflate în Clasa I de risc seismic sunt 380 de clădiri. În 30 de ani și un pic după Revoluție au fost consolidate puțin peste 100, deci o medie de 3 clădiri pe an. Ritmul e clar că e foarte lent. De ce ar fi nevoie ca acest ritm să fie grăbit? Ce nu ne ajută?
„Până anul trecut spuneam că nu ne ajută legislația, dar anul trecut în 2022 s-a aprobat prin Hotărâre de Guvern Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic. Avem o nouă lege – Legea 212 din 2022 cu acele măsuri de intervenție la construcțiile existente.
Avem un normativ din 2019 pentru partea de expertizare. Ne-a lipsit un pic finanțarea. Având în vedere tot ce înseamnă finanțare prin PNRR, acel Deep Renovation care pentru prima oară în România introduce și măsuri de consolidare – deci am costuri eligibile pentru consolidare plus partea de eficiență energetică plus finanțare prin noul Program Operațional Regional pentru București-Ilfov sau altele.
În momentul de față avem bani și urmează să se lanseze toate ghidurile – jumătate de an, un an – pentru tot ce înseamnă finanțare europeană.
Până în 2020, tot ce însemna costuri de consolidare dacă depășau 15% din valoarea construcției erau considerate costuri neeligibile. Și ele trebuiau puse din bugetul aplicantului, bugetul primăriei. Și sunt costuri mari, din păcate. Costurile de consolidare sunt, uneori, comparabile ca dimensiune cu costurile de eficiență energetică sau chiar mai mari”, a explicat inginerul Mihai Șercăianu la Europa FM.
Urmărește aici întreaga emisiune „Piața Victoriei”
Sursa foto: Shutterstock
