Autoritățile au probleme în a identifica clădirile cu risc seimic în care funcționează grădinițe și școli. „Apare dintr-o eroare”, spune un primar despre o unitate | AUDIO
Continuă bâlbele autorităților pe tema școlilor care funcționează în clădiri cu risc seismic. După constatarea că nu știm exact câte instituții de învățământ sunt încadrate în clasa 1, ministra Educației se plânge de lipsă de comunicare între autoritățile locale și cele centrale privind tocmai evaluările de risc.
Între timp, oficialii au reușit să numere 39 de școli în clasa de risc 1, dar spun că sunt alte circa 600 de clădiri cu destinație educațională încadrate în clasa de risc 2.
Peste toate acestea, ministrul Dezvoltării spune că dacă pentru specialiști diferența între clasa 1 și clasa 2 e clară, uneori aceasta poate fi insesizabilă.
După cutremurele din Gorj, autoritățile au început să fie preocupate de situația școlilor care funcționează în clădiri cu risc seismic. Au fost cerute situații de la autoritățile locale și inițial a fost avansat un număr de 118 clădiri cu risc seismic 1.
Acum, guvernanții spun că de fapt sunt doar 39, dar că doar în 21 de clădiri se desfăşoară, în prezent, activităţi şcolare.
Printre acestea se numără Școala Gimnazială Filipeni și o grădiniță din Oituz, ambele din județul Bacău, Colegiul Național Pedagogic Vasile Lupu din județul Iași, Liceul de Arte „Hariclea Darclee din Brăila sau Școala Gimnazială „Angela Gheorghiu” din Adjud, județul Vrancea.
Primarul din Adjud, Florin Nechifor, spune încă că școala apare din eroare pe listă:
„Apare pe risc dintr-o eroare, este grad seismic 2, nu face obiectul relocării în acest moment.”
Comunicarea între Ministerul Educației și inspectorate, o problemă
Aceste probleme de comunicare între minister și inspectorate, pe de-o parte, și autorități locale de cealaltă parte, o deranjează și pe Ligia Deca, ministrul Educației:
„Aceste situații nu mai trebuie să se întâmple pentru că periclitează tot ce înseamnă coerența programelor de intervenție rapidă pe care noi le creionăm la nivelul Guvernului.”
Potrivit Guvernului, unităţile de învăţământ care prezintă risc crescut de prăbuşire în caz de cutremur vor intra cu prioritate într-un proces de consolidare şi reabilitare, așa că elevii vor fi mutați în alte spații:
„În unele localități nu există clădiri care pot fi utilizate în scop educațional și atunci copiii s-ar putea să trebuiască să fie duși la școli aflate în alte localități, în alte cazuri poate, încă analizăm acest lucru, să fie nevoie de soluții temporare, de tipul containerelor.”
Ministrul Dezvoltării Cseke Atilla, a anunțat mai multe modificări în ceea ce privește legislația care reglementează reabilitarea clădirilor, una dintre acestea fiind că vor fi reabilitate cu bani de la stat și clădirile încadrate în clasa 2 de risc seismic:
„Diferența, deși de specialiști este descrisă, dar câteodată este insesizabilă într-o clădire încadrată în risc seismic 1 și 2, s-a introdus și posibilitatea finanțării clădirilor aflate expertizate în risc seismic 2 în acest program.”
Până luni, în cadrul primului apel de proiecte, au fost depuse 366 de cereri de reabilitare a clădirilor, necesarul de finanțare fiind de 5.77 miliarde de lei, a mai anunțat ministrul dezvoltării.
