47 de proiecte strategice din România și din alte 12 state ale UE privind accesul diversificat la materii prime, adoptate de Comisia Europeană. În România se vor face extracții în 3 județe | AUDIO
Aproape 50 de proiecte strategice menite să asigure și să diversifice accesul la materii prime în Uniunea Europeană, din România și din alte 12 state europene, au fost adoptate marți, 25 martie, de Comisia Europeană. Trei dintre ele vizează extragerea grafitului, cuprului şi magneziului din România, în Gorj, Hunedoara şi Bihor.
Cele 47 de proiecte strategice ar urma să stimuleze capacitățile interne în materie de materii prime strategice. La rândul lor, aceste capacități ar diversifica sursele de aprovizionare la nivel european. Ele sunt situate în 13 state membre ale UE: România, Belgia, Franța, Italia, Germania, Spania, Estonia, Cehia, Grecia, Suedia, Finlanda, Portugalia și Polonia.
Potrivit Comisiei Europene, este vorba despre 25 de proiecte care cuprind activități de extracție, 24 de prelucrări, 10 reciclări și două înlocuiri de materii prime.
Proiectele acoperă 14 dintre cele 17 materii prime strategice enumerate în Actul privind materiile prime critice CRMA) Printre acestea se numără:
- 22 de proiecte care vizează litiul;
- 12 proiecte privind nichelul;
- 10 proiecte care privesc cobaltul;
- Șapte proiecte privind manganul;
- 11 proiecte care vizează grafitul.
Ministrul Economiei, Bogdan Ivan: „România este singura țară din UE care va exoloata această resursă extrem de importantă”
„Vorbim despre un proiect 100% românesc atunci când ne referim la proiectul de 200 de milioane de euro al Sarom, care va asigura exploatare de 15.000 de tone pe an de grafit, grafit care va putea fi folosit în tot ceea ce înseamnă industria de automotive, industria de apărare pentru stocarea de energie. De asemenea, când vorbim despre verde magneziu vorbim despe o investiție de 115 milioane de euro, vorbim despre o materie critică care este folosită în industria aeronautică și care, de asemenea, poate fi folosită și în industria farmaceutică. România este singura țară din UE care va exoloata această resursă extrem de importantă”, a declarat ministrul Economiei, Bogdan Ivan.
Ministrul Economiei, Bogdan Ivan: Proiectul de extragere a cuprului va fi cel mai mare
„300 de milioane de euro pentru extracția și rafinarea cuprului și aurului din subsolul României, care va aduce automat o reducere a dependenței întregului ciclu pe tot ceea ce înseamnă procesarea finală a cuprului față de importuri. În momentul de față România depinde de importurile de cupru din state din afara Uniunii Europene. Odată cu acest proiect care va produce anual 20.000 de tone de cupru concentrat. Vom asigura atât necesarul economiei românești pe tot ce înseamnă industrie prelucrătoare, cât și o parte semnificativă din cea europeană. Vom crește cu 2,3% producția la nivel european în materie de cupru, esențial în tot ce înseamnă industria automotivelor, industria aerospațială și apărare”, a precizat ministrul Bogdan Ivan.
Cele trei proiecte din România vor fi finanțate cu 615 milioane de euro de către Comisia Europeană.
Actul privind materiile prime critice (CRMA) a intrat în vigoare pe 23 mai 2024. Prin CRMA, Uniunea Europeană și-a propus ca până în 2030 să satisfacă 10%, 40% și, respectiv, 25% din cererea UE prin extracția, prelucrarea și reciclarea la nivel european a materiilor prime strategice.
Sursa foto: Shutterstock
