Specialistul în fiscalitate Gabriel Biriș, despre situația economică a României: „Impozitul minim pe cifra de afaceri este otravă”. Creșterea cu 80% pe an a impozitului la un apartament „echivalează cu trei pachete de țigări” | VIDEO
Sursa foto: Europa FM
România intră într-un an economic dificil, marcat de taxe mai mari, inflație persistentă și o putere de cumpărare în scădere. Nu se putea fără măsurile bugetar-fiscale adoptate de Guvernul Bolojan, consideră analistul economic Gabriel Biriș. Invitat la ediția de marți a emisiunii „Piața Victoriei”, moderată de Mădălina Dobrovolschi, analistul a discutat despre situația economică actuală a României, pe care o consideră rezultatul derapajelor bugetare din ultimii ani, care au îngreunat semnificativ poziția financiară a țării. Dacă aceste măsuri nu ar fi fost luate, avertizează el, „cred că ce-a pățit Grecia e mic copil față de ce am fi putut păți noi”. Pe de altă parte, unele dintre măsuri nu sunt deloc încurajatoare pentru investitori, cea mai „otrăvitoare” dintre ele fiind impozitul minim pe cifra de afaceri, spune analistul. În ceea ce privește creșterea impozitelor, Gabriel Biriș este de părere că „este și foarte mult zgomot”, întrucât majorările nu sunt foarte mari, problema fiind faptul că se adună cu alte scumpiri.
Gabriel Biriș: „Niciun investitor sănătos la cap nu investește într-o țară în care plătește impozit înainte să facă profit”
Mădălina Dobrovolschi: Dar toate aceste măsuri sunt ele coerente, necesare, inevitabile sau se putea și un alt scenariu?
Gabriel Biriș: „Nu cred că se putea altfel. Derapajele începute în 2017, reduceri de impozite, de contribuții la sănătate, creșteri de cheltuieli, au accelerat în 2023–2024. Anii electorali. Dacă nu se luau măsurile astea, trebuie să înțelegem cu toții că astăzi ne-ar fi fost mult mai rău. Downgrade-ul la junk al ratingului de țară, care ar fi venit la pachet cu suspendarea tuturor fondurilor europene, ne-ar fi adus în haos financiar. Cred că ce-a pățit Grecia e mic copil față de ce am fi putut păți noi. Pentru că Grecia era în zona euro.
Acum, noi avem nevoie de ce? De redarea încrederii investitorilor în România. Asta e cel mai important lucru. De fapt, de redarea încrederii în guvernul nostru. În prima fază, nu au prea fost măsuri care să dea mult optimism investitorilor. Impozitul minim pe cifra de afaceri, în 2025, s-a reintrodus și taxă pe stâlp, impozitul pe construcții, inițial la 1%, după care au redus-o repede la 0,5%. De fapt, au redus-o mult mai mult, că au redus și baza de calcul. Dar, oricum, e un impozit pe investiții. Pe sfârșitul anului s-a reușit un acord politic, care nu elimină impozitul minim pe cifra de afaceri, care e otravă pentru economie. Niciun investitor sănătos la cap nu investește într-o țară în care plătește impozit înainte să facă profit. Deci, practic, prin impozitul ăsta, autorii lui au închis România pentru investiții serioase. Faptul că a fost păstrat nu e bine, însă faptul că a fost redus la jumătate, la 0,5%, și s-a anunțat eliminarea lui în 2027, la fel cum s-a anunțat eliminarea impozitului pe construcții tot din 2027, e de natură să redea încredere.”
Gabriel Biriș: „Creșterea asta de 80% echivalează cu trei pachete de țigări pe an la un apartament”
Mădălina Dobrovolschi: Vreau să vorbim acum despre cei care sunt cu adevărat afectați. Măsurile fiscale care au lovit direct populația, să vorbim despre impozitele resimțite. Care este, de fapt, povestea din spatele acestor schimbări de impozitare pentru populație?
Gabriel Biriș: „Avem creșteri ale impozitelor locale. Aici este și foarte mult zgomot. Lumea se uită la procente, că au crescut cu 79%, că au crescut cu 150%, dar, în cele mai multe cazuri, creșterea asta de 80% echivalează cu trei pachete de țigări pe an la un apartament. Să înțelegem că, dacă vrem servicii de calitate, trebuie să și plătim pentru ele.
Eu am făcut (cred că a fost publicată astăzi, dacă nu, va fi publicată mâine) o analiză pe un apartament de 100 de metri pătrați, în cea mai scumpă zonă din România, cea cu 2,6 factori de multiplicare, adică centrul Bucureștiului și centrul orașelor foarte mari. Trebuie să recunoaștem că cele mai multe case din România sunt pe la 60–70 de metri pătrați. Creșterea este în jur de 300 de lei pe an. E mult, e puțin. Se adună cu altele. Asta e, de fapt, problema.”
Gabriel Biriș: „Noi încă nu suntem în criză. În continuare am avut creștere economică anul trecut”
Mădălina Dobrovolschi: Creșterile se adună în coșul acesta și vorbim despre o putere de cumpărare sub presiune, și se vede lucrul acesta, scăderea puterii de cumpărare. Ce înseamnă scăderea puterii de cumpărare pentru sănătatea economiei în general și pentru rezultate?
Gabriel Biriș: „Reducerea consumului înseamnă reducerea comerțului. Deci nu e bine. Pe de altă parte, eu cred că trebuie să ne uităm un pic altfel la unii indicatori economici. Creșterea PIB-ului a fost stindardul ultimelor guverne. Dar nu prea am vorbit de calitatea creșterii PIB-ului.
Adică, în ultimii mulți ani de zile, în special din 2017, de când PSD, guvernele Dragnea au implementat politica aceea de wage-led growth. Adică, ce spune această politică? Creștem salariile bugetarilor, creștem pensiile, creștem salariul minim, obligăm privații să crească salariile. Deci creștem veniturile populației, crește consumul, crește PIB-ul. Dar am avut mult mai puțin interes pentru creșterea producției, adică creșterea gradului de acoperire a consumului intern din producția internă și creșterea producției pentru export. Care a fost sursa de finanțare a creșterii salariilor? Și de unde s-a făcut consumul ăsta?”
Mădălina Dobrovolschi: Din importuri.
Gabriel Biriș: „Și de aici creșterea deficitului geamăn: deficitul balanței comerciale, care, împreună cu deficitul bugetar, pot să ducă la crize severe. Noi încă nu suntem în criză. În continuare am avut creștere economică anul trecut. Modestă, dar am avut. Deci nu putem spune că suntem în criză. Eu cred că ar trebui să ne uităm mult mai cu atenție la evoluția PIB-ului, în structură.”
