Ambasadorul Germaniei: Numai o acțiune comună, coordonată la nivel european, ne poate scoate cu succes din criză | INTERVIU

Ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, a vorbit, într-un interviu acordat Europa FM, despre relațiile bilaterale și despre solidaritatea la nivel european.

Cord Meier-Klodt spune că numai o acțiune comună, coordonată la nivel european, ne poate scoate cu succes din criză, întrucât „această pandemie nu ține cont de granițe naționale”.

Ambasadorul spune că lucrătorii sezonieri care vin în Germania trebuie să știe vor munci în condiții sigure, în care igiena sanitară este respectată.

Subliniază faptul că pentru lucrătorii sezonieri din Germania sunt valabile toate reglementările din Codul muncii german.

Aceasta înseamnă, printre altele, că lucrătorii sezonieri trebuie plătiți cu salariul minim legal actual si că timpul de lucru zilnic legal și pauzele și perioadele de odihnă vor fi respectate.

Precizările, după ce autoritățile germane au găsit și nereguli când mai multi lucratori români s-au revoltat împotriva patronilor fermelor în care lucrau, din cauza condițiilor de lucru și a salariilor.

Ambasadorul subliniază clar că cei nedreptățiți trebuie să se adreseze autorităților când drepturile le sunt încălcate.

Totodată, ambasadorul anunță că Germania va dona Poliției Române, chiar în această săptămână, măști de protecție și echipamente IT.

Nu este primul ajutor acordat României de Guvernul Federal, în această perioadă de criză sanitară.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Interviul integral: 

Comisia Europeană anunță un posibil traseu comun al statelor membre pentru ieșirea din criza sanitară. Ce înseamnă asta pentru guvernele statelor membre?

Înseamnă mai ales două lucruri: Unu, am înțeles cu toții că numai o acțiune comună, coordonată la nivel european ne poate scoate cu succes din criză. Doi, toți partenerii pot conta pe solidaritatea europeană.

Această pandemie nu ține cont de granițe naționale. Va trece pentru fiecare dintre noi atunci când va trece și pentru fiecare dintre ceilalți parteneri. Atât din punct de vedere sanitar, cât și economic. Deci este în interesul fiecăruia dintre noi să sprijinim mai ales partenerii cei mai afectați.

Trebuie să recunoaştem, Europa nu a fost suficient de bine pregătită. De aceea, la început, guvernele au avut în vedere în primul rând bunăstarea propriilor cetățeni. Este firesc, într-un sens, pentru că tocmai aceasta este sarcina lor primordială. Dar a devenit limpede foarte repede că trebuie să rezolvăm această situație împreună, de exemplu în ceea ce privește deficitul de echipamente de protecție.

De aceea, am creat culoare de transport pentru a asigura aprovizionarea cetățenilor.

De aceea, Comisia Europeana a inițiat constituirea de rezerve europene de echipamente medicale.

Si, de aceea a fost conceput un program de redresare economică care trebuie să fie o adevărată muncă de echipă.

În acest spirit, Consiliul European a aprobat cu câteva zile în urmă (23 aprilie) un pachet concret de măsuri, și anume trei plase de siguranță în valoare de până la 540 de miliarde de euro.

 Dar planurile merg și mai departe de atât. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, lucrează la un amplu fond de redresare care va afecta si următorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii. Cancelarul Angela Merkel a subliniat că Germania este pregătită să contribuie mai mult la bugetul Uniunii.

Cât timp credeți că măsurile de îngrădire și restricțiile vor guverna spațiul comun european?Pentru ce alte restricții și limitări trebuie să fie pregătiți cetățenii europeni? Germania a pregătit un plan de ieșire din criza sanitară. Când apreciați că se vor ridica restricțiile din țara dvs? De exemplu, când s-ar putea relua călătoriile între Germania și România? Ce se întâmplă cu cei care mergeau la tratament în Germania?

Cred că știți vorba înțeleaptă a lui Mark Twain: E greu să faci predicții, mai ales despre viitor.

Realistic vorbind, această criză nu se va termina prea curând. Cel puțin nu până când vom dispune de medicamente eficiente sau de un vaccin fiabil și sigur.

Totuși, anumite țări, printre care și Germania, au început să relaxeze restricțiile treptat și cu precauție. Cancelarul Angela Merkel a subliniat din nou că nu vede cu ochi bun relaxările premature.

Este un moment foarte sensibil! Ieşirea din criză depinde de mulți factori! Nu ar fi o dovadă de seriozitate dacă formulăm acum un plan precis pe termen lung. Acum trebuie să urmărim cu multă atenție dacă tendința pozitivă datorată măsurilor de protecție se va menține neschimbată. Totuși, ceea ce putem face cu toţii este să urmărim ce se întâmplă în țările vecine, pentru a învăța din experiențele lor.

Și este extrem de important să nu pierdem din vedere cele două obiective principale:

Unu, să avem grijă ca sistemul de sănătate să nu fie niciodată copleșit de numărul pacienților în stare gravă.

Doi, să le redăm cetățenilor cât de repede posibil mai multă „normalitate”. Pentru mulți este deja o chestiune de supraviețuire economică.

Ambele obiective trebuie să fie foarte bine îmbinate.

Posibil ca partenerii să facă pași diferiți în momente diferite. Si este bine așa. Cu condiția ca nimeni să nu pună la îndoială principiul fundamental!

Aşadar: O deschidere pas cu pas de acord. Discuții despre următorii pași iarăși în regulă. Dar petreceri publice în cinstea victoriilor de până acum – mai bine nu!

 În acest sens, am înțeles pe deplin decizia președintelui Iohannis și a Guvernului României de a prelungi starea de urgență. De asemenea, mi se pare că în România atât clasa politică în general, cât și populația tratează cu maximă responsabilitate această criză.

Germania este un succes din punct de vedere sanitar. Care a fost argumentul principal al acestui succes? 

E greu de spus care a fost argumentul principal. Cred ca a fost mai mult un amalgam de factori diferiţi !

Fără îndoială că Germania are un sistem de sănătate bun. Dar, la fel ca în alte țări, și acest sistem ar fi fost depășit de o creștere dramatică a numărului de infecții. De aceea, la fel ca România, am luat din timp criza în serios printr-o serie de măsuri drastice. Și a meritat!

Între timp, am putut oferi ajutor si pacienților în stare gravă din Italia, Spania sau Olanda.

În plus, în Germania efectuăm un număr foarte mare de teste. Astfel, ne-am putut forma, pe de o parte, o imagine destul de realistă asupra ratei mortalității, ceea ce a contracarat scenariile de groază vehiculate uneori în spațiul public.  Pe de altă parte, am putut limita cu mai multă precizie focarele de infecție.

Dar și în Germania trebuie să fim și mai eficienți în perioada de relaxare a restricțiilor, pentru a evita reapariția epidemiei.

Sistemul sanitar din Germania mai poate prelua și alți bolnavi în afara celor din Italia și Spania?

Îmi place că am putut să sprijinim partenerii cei mai afectați în tratarea celor mai grave cazuri. Si sunt sigur ca rămâne în continuare valabilă această disponibilitate principială de a ajuta în situații urgente.

De altfel, am fost foarte impresionat de decizia Guvernului României de a trimite o echipă medicală în Italia.

Cum apreciați activitatea autorităților române, la modul general? Considerați că s-au făcut greșeli?

Nu am căderea să dau note, asemenea unui profesor. Dar, așa cum am spus deja, consider că acțiunile rapide, ferme și transparente de până acum ale responsabililor români – președinte, guvern și celelalte instituții ale statului – au fost foarte convingătoare.

La fel și faptul că deciziile majore privind combaterea Covid-19 sunt susținute de către toți actorii politici – chiar dacă România se află într-un an electoral.

Desigur România se află într-o situație mai dificilă decât  Germania în ceea ce privește măsurile pentru atenuarea efectelor economice în rândul populației. Trebuie să găsească un echilibru sensibil între impulsurile necesare pentru economie, pe de o parte, dar fără a periclita bonitatea macroeconomică a țării, pe de altă parte.

De aceea, consider că programele europene de sprijin au o relevanță atat de mare în momentul de față.

E clar ca ulterior să se constate și greșeli – este valabil pentru noi toți. Haideți să încercăm, cu bună-credință, să facem ceea ce este bine pentru oameni – pentru noi! Exact asta face și România.

Vor ajunge echipamente, materiale sanitare sau medicamente din Germania în România, în perioada următoare?

Cred că, intre timp, Guvernul României a abordat deja cu fermitate și succes cele mai mari lipsuri în materie de echipamente medicale. România va găzdui prima rezervă strategică de materiale medicale a Uniunii Europene, finanțată în proporție de 90% de Uniune. De altfel, acest lucru se bazează pe o inițiativă de anul trecut, din perioada Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Cu toate acestea, rămâne valabilă disponibilitatea principială a Germaniei de a sprijini și la nivel bilateral în situații-limită.

E bine că pentru asta a fost creat un mecanism special de coordonare la nivel european, astfel încât ajutorul să fie direcționat acolo unde este cea mai mare nevoie de el.

De altfel, avem aici în țară şi multe companii germane deosebit de active, care au pus la dispoziție sume considerabile pentru achiziționarea de aparatură medicală și echipamente de protecție destinate spitalelor.

 Chiar în această săptămână, Ambasada Germaniei va dona Poliției Române măști și echipamente IT.

România și Germania au un acord pentru ca mii de muncitori să ajungă la muncă în țara dvs. Acordul a fost criticat de o parte a societății românești. Ce garanții există că acești muncitori stau în condiții sanitare corecte?

Desigur că și eu aud aceste critici prezentate de mass-media din România și din Germania de altfel. Le iau in serios, și înțeleg îngrijorarea oamenilor.

Dar să ne amintim putin, aici este vorba despre o colaborare care există deja de mulți ani între fermierii germani și lucrătorii sezonieri români, în avantajul ambelor părți. Mai mult decât atât: În decursul anilor, în foarte multe cazuri s-a dezvoltat o relație personala bazată pe încredere, stimă și sprijin reciproc. Acesta și este motivul pentru care atât de mulți lucrători români se întorc în fiecare an în Germania – un aspect care se pierde uneori în relatările actuale din presă.

Dar să revenim însă la întrebarea dumneavoastră referitoare la condițiile-cadru, mai ales privind aspectele sanitare.

Guvernul federal a impus fermelor agricole criterii stricte privind activitatea lucrătorilor sezonieri. La sosirea în Germania, ei sunt supuși mai întâi unei examinări medicale, urmând să fie transportați ulterior la ferma de destinație.

Acolo se vor respecta reguli stricte de igienă, de exemplu în ceea ce priveşte condiţiile de lucru, transportul la locul de muncă, măsurile de dezinfecţie precum şi în cazul unor îmbolnăviri. De asemenea, lucrătorii vor fi dotaţi cu măşti şi mănuşi de protecţie atunci când este necesar – de exemplu în timpul transportului.

Ceea ce doresc să subliniez în mod deosebit: şi în acest caz sunt valabile toate reglementările din Codul muncii german.

Aceasta înseamnă, printre altele, că lucrătorii sezonieri trebuie plătiți cu salariul minim legal actual si că timpul de lucru zilnic legal și pauzele și perioadele de odihnă vor fi respectate.

Acestea sunt prevederile legale. Din păcate, vor mai exista și ferme care încalcă regulile. De aceea, este bine ca dezbaterile actuale și relatările din presă să facă publice aceste abateri, pentru a putea fi investigate de către autoritățile germane și pentru a stopa abuzurile.

Cum sunt controlate aceste ferme de autoritățile germane?

Repet și subliniez: Și pentru lucrătorii sezonieri sunt valabile toate drepturile derivate din legislația muncii, la fel ca pentru lucrătorii germani. Punct! Este important ca lucrătorii români să știe acest lucru pentru a putea apela la autoritățile locale, în cazul în care ferma la care lucrează nu respectă aceste prevederi.

Respectarea legislației va fi controlată în Germania în special de către autoritățile pentru protecția muncii ale landului respectiv, autoritatea vamală și autoritatea de sănătate publică, în coordonare cu Inspecția muncii din localitate.

În plus, sindicatele veghează asupra respectării prevederilor și, desigur, presa joacă un rol important în acest context.

Aşadar, consider foarte important să fim informaţi despre acest subiect. Dar mi-aș dori ca acest lucru să se întâmple în mod obiectiv, cu toată seriozitatea necesară şi fără polemică.

Ce număr total de persoane va ajunge în Germania, în aceste ferme?

Doresc să subliniez încă o dată că este vorba despre relații de muncă reglementate de dreptul privat între fermieri și lucrătorii sezonieri.

Nu este un program guvernamental. Fiecare decide pentru sine.

Având în vedere situația specială, în aprilie și mai vor putea intra în Germania până la 80.000 de lucrători sezonieri – în total, deci nu doar din România.

În plus, în acest scop a fost stabilit și acel catalog foarte strict de măsuri de igienă, pe care l-am menționat deja.

Țările din zona Euro au adoptat un plan de ajutor reciproc în valoare de 500 de miliarde de euro. Cum profită acest plan și țărilor care nu sunt în zona Euro?

Aşa cum spuneam mai devreme, pachetul convenit de țările din zona euro conține trei „plase de siguranță imediate” pentru locurile de muncă, pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru statele membre din zona euro.

Primele două instrumente pot fi accesate şi de țări care nu sunt in zona euro.

Este vorba despre programul SURE (Support mitigating Unemployment Risks in Emergency), noul instrument de solidaritate care va oferi țărilor împrumuturi de până la 100 de miliarde de euro pentru  programele de șomaj parțial și a măsurilor privind programul redus de lucru (similare modelului „Kurzarbeit” din Germania).

Care sunt avantajele acestui program? Angajații rămân în câmpul muncii, au în continuare un venit şi contribuie totodată la menținerea stabilității economice. Iar statul asigură astfel cadrul necesar pentru redresarea economiei.

Este, credem noi, o soluție win-win-win pentru angajați, stat și companii.

Cel de-al doilea instrument este Fondul de garantare paneuropean. Acesta va fi creat de către Grupul Băncii Europene de Investiții pentru a acorda companiilor împrumuturi de până la 200 de miliarde de euro, în special întreprinderilor mici și mijlocii.

Pentru înțelegerea exactă a celor care ne urmăresc: ce fonduri europene sunt accesibile rapid și direct pentru România, în această criză? 

Uniunea Europeana și-a rectificat bugetul pentru 2020, adăugând 3,1 miliarde EUR pentru a răspunde crizei provocate de Covid-19, a redirecționat fonduri, a flexibilizat normele bugetare și a revizuit normele privind ajutoarele de stat.

România a putut direcționa astfel 350 de milioane de euro pentru materialele și echipamentele medicale necesare și 300 de milioane de euro pentru compensarea cheltuielilor bugetare cu plata șomajului tehnic al angajaților.





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS