Organizația ActiveWatch avertizează autorităţile că renunţarea la comunicarea publică pentru rezolvarea problemelor crizei de coronavirus este o eroare gravă care poate să producă efecte contrare aşteptărilor.
Potrivit ONG-ului, asigurarea transparenţei printr-un dialog deschis cu reprezentanţii mass-media precum şi garantarea pluralismului de opinii sunt valori fundamentale ale democraţiei care pot favoriza cooperarea cetăţenilor cu autorităţile statului, cooperare care devine vitală în condiţii de criză.
“Înţelegem că în acest moment eforturile autorităţilor publice sunt îndreptate spre criza generată de pandemie, însă considerăm că acest lucru nu trebuie să conducă la încălcarea legii chiar de către instituţiile publice sau la abuz de putere din partea acestora. Mai mult, atragem atenţia autorităţilor că ideea de a reduce disponibilitatea de comunicare pentru a se putea dedica rezolvării problemelor crizei este o eroare gravă care poate să producă efecte contrare aşteptărilor. Asigurarea transparenţei şi a promptitudinii în răspunsul autorităţilor către public şi mass-media este o regulă de bază a comunicării în condiţii de criză. Comunicarea este parte a crizei, iar dacă este făcută prost, criza riscă să ia proporţii dramatice”, se notează într-un apel public.
ActiveWatch precizează că, la trei zile de la declararea stării de urgenţă, au apărut deja situaţii pe care le consideră abuzive.
“Direcţia de Sănătate Publică Cluj a transmis un document către un jurnalist în care menţionează că „suspendă” activitatea de a da curs solicitărilor de informaţii de interes public conform Legii 544/2001, pe perioada stării de urgenţă. În paralel, Direcţia de Sănătate Publică Botoşani a transmis presei o hârtie prin care îşi declină competenţa de a răspunde la o astfel de cerere, solicitând presei să se adreseze Grupului de Comunicare Strategică, deşi solicitarea viza activitatea DSP Botoşani.
Amintim că termenul general de răspuns, conform Legii 544/2001, este de 10 zile, iar ca excepţie el poate fi prelungit la 30 de zile. În cazul presei termenul de răspuns este de 24 de ore. În Decretul de Instituire a Stării de Urgenţă, se menţionează că termenul de răspuns pentru aceste solicitări este dublat, nicidecum nu este menţionată suspendarea dreptului de acces la informaţii de interes public. Prin urmare cele 10, respectiv 30 de zile devin maximum 20 de zile sau 60 de zile în starea de urgenţă, iar în cazul presei – maximum 48 de ore. Refuzul de a răspunde la solicitările de informaţii publice rămâne în continuare abatere disciplinară, potrivit articolului 21 din aceeaşi lege.
Pe de altă parte, Decretul Prezidenţial privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României dă atribuţii insuficient reglementate instituţiilor publice. Articolul 54 menţionează un mecanism care face posibilă „eliminarea de la sursă” sau „blocarea accesului utilizatorilor din România la conţinutul care promovează ştiri false cu privire la evoluţia COVID-19”.
Având în vedere “potenţialul de pericol al ştirilor şi informaţiilor false, considerăm însă că nu Guvernul este instanţa care trebuie să stabilească valoarea de adevăr a informaţiilor oferite de mass-media. În condiţiile în care rolul presei este şi de a evalua critic activitatea Guvernului, astfel de atribuţii deschid posibilitatea de abuz şi pun în pericol libertatea presei. Măsurile de combatere a ştirilor false trebuie aplicate gradual, la început cu atenţionarea autorilor cu privire la posibilitatea de dezinformare, cererea de modificare a titlurilor sau a anumitor termeni eronaţi, eliminarea sau modificarea conţinutului. Numai după ce acestea nu dau rezultate trebuie să se ajungă la închiderea site-ului, prin apelarea la găzduitor, conform legislaţiei aplicabilă în domeniu”.
Organizaţiile precizează că “nu recomandă apelarea la blocarea prin furnizorii de Internet (cum este prevăzut acum în decretul de urgenţă) fără a lua în considerare posibilitatea că prin această măsură există riscul de a face un conţinut obscur mult mai cunoscut decât era şi, deci, de a încuraja, indirect, răspândirea lui. Motivarea tuturor măsurilor dispuse de autorităţi trebuie să fie publică, pentru a se putea stabili în mod transparent în ce au constat ştirile false şi ce greşeli au fost făcute, în scopul evitării comiterii unor fapte similare şi de către alte persoane. Orice decizie a autorităţilor publice trebuie să poată fi apelată în faţa instanţelor de judecată”.
Organizaţia Naţiunilor Unite şi Human Rights Watch fac un apel către toate statele să nu folosească această perioadă ca pretext pentru măsuri care încalcă drepturile omului, fără ca aceste măsuri să fie justificate şi fără a fi explicate publicului general.
Organizaţiile semnatare ale apelului, ActiveWatch, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, APADOR-CH, Funky Citizens, Centrul pentru Inovare Publică, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet – ApTI, Asociaţia CIVICA, Asociaţia MozaiQ LGBT, Átlátszó Erdély – Asociaţia Transilvania Transparentă, Greenpeace România, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Civitas Politics, Expert Forum, solicită autorităţilor “să nu abandoneze fundamentele democraţiei, cu atât mai mult cu cât acestea pot contribui la creşterea colaborării populaţiei cu autorităţile publice. Îngrădirea libertăţii presei sub pretextul crizei şi lipsa de transparenţă din partea autorităţilor nu pot decât să afecteze încrederea cetăţenilor în acţiunile autorităţilor publice, încredere care este vitală pentru depăşirea acestui moment”.
