Acord politic pe legea salarizării unitare. Dragoș Pîslaru: Obiectivul – construirea unui sistem salarial echitabil, coerent și predictibil
Sursa foto: Shutterstock
Partidele PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord, în urma unui proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială, prin care își asumă adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare.
Reforma salarizării bugetare este o etapă-cheie din PNRR și are ca termen de implementare data de 1 iulie 2026. Conform acordului, nicio reducere de venit nu va fi aplicată angajaților din sistemul public, iar cheltuielile salariale totale din 2027 nu vor putea depăși nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. De asemenea, aplicarea noii legi trebuie să respecte obiectivele fiscale asumate de România pe termen scurt, mediu și lung.
Legea salarizării unitare are cinci direcții majore
Reforma include cinci direcții majore: o ierarhie unitară a funcțiilor în întregul sector public, inclusiv administrația locală; o structură unică de grade de salarizare; limitarea și transparentizarea sporurilor, corelate cu criterii de performanță; întărirea guvernanței sistemului salarial prin colaborarea dintre Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor; și respectarea strictă a țintelor fiscale privind deficitul și cheltuielile de personal.
Legea urmează să intre complet în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără etapizare, și nu va mai fi modificată ulterior prin intervenții punctuale.
Acordul a fost semnat de liderii celor patru formațiuni: Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor.
Ce urmează mai departe?
În baza acestui angajament politic, Ministerul Muncii va publica luni proiectul de lege, iar de marți vor începe consultările „cu sindicatele și familiile ocupaționale”, transmite ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, care subliniază că „Obiectivul nostru este construirea unui sistem salarial echitabil, coerent și predictibil pentru întreg sectorul public”.
