Accesul minorilor la rețelele sociale: interzis, restricționat sau permis sub 16 ani? România analizează studiile și legislația europeană înainte de a lua o măsură | AUDIO

Rețelele sociale – deschise? Limitate? Sau interzise sub 16 ani? Dezbaterea pornită și în România pornește de la studii și realități care arată impactul, pericolele și efectele acestor rețele, mai ales asupra tinerilor care s-au născut cu telefonul în mână – cum se spune – și în plină eră a digitalizării. Dezbaterea are loc și la nivel european. Franța, Spania și Portugalia au anunțat deja că intenționează să interzică accesul copiilor la rețelele sociale. Australia a făcut-o deja, dar sute de mii de minori s-au strecurat prin regulile impuse și tot au ajuns pe rețele. În România, există un proiect de lege care a trecut de Senat și care instituie așa-numitul „majorat online”. Proiectul se află blocat la Camera Deputaților.

Senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, una dintre inițiatoarele proiectului: „Sunt patru comisii la raport la Camera Deputaților. Vom începe câteva discuții cu platformele”

„Sunt patru comisii la raport la Camera Deputaților. Vom începe câteva discuții cu platformele. Am văzut pe foarte mulți colegi ai noștri parlamentari, care au sărit imediat și au spus «interzis». De altfel, nici Raed Arafat n-a spus «interzis». A zis o limitare. Plec de la ideea că, dacă interzici ceva, de fapt îi faci pe copii să se întrebe: oare ce-o fi în spatele ușilor închise?

Pe când, dacă mergem pe componenta de educare – profesori, părinți –, să avem un dialog cu platformele sociale, ele punând filtre pentru ca la copiii noștri să ajungă un conținut adecvat pe criterii de vârstă, eu spun că câștigul va fi win-win. Franța, care vorbește de interzis, este foarte greu. Creează un sentiment, poate, de frustrare și mai mare. Și gândiți-vă că te duci la frontiera dintre Franța și un alt stat, și atunci copilul acela poate avea acces pe rețele de socializare din țara vecină”, a explicat senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc.

Între timp, dezbaterea continuă și dincolo de Parlament. Un raport „Salvați Copiii” arată că, în România, copiii încep să folosească rețelele sociale încă de la vârsta de 5 ani. Iar potrivit OMS, un copil din cinci este dependent de social media.

Ce e de făcut? – Liliana Nicolae

Profesorul Ciprian Mihali: Tehnologiile media au modificat structurile psihice și plasticitatea creierului uman

Impactul asupra tinerilor este clar. Este vorba chiar de modificări structurale ale creierului ca urmare a expunerii la tehnologie, spune la Academia Europa FM profesorul de Filosofie Ciprian Mihali, de la Universitatea Babeș-Bolyai.

„Tehnologiile media, de la televiziune, trecând prin internet și până la rețelele sociale de astăzi, au modificat structurile psihice și plasticitatea creierului uman, cu atât mai mult cu cât este vorba de creiere tinere, care sunt încă foarte maleabile”, a declarat profesorul Ciprian Mihali.

Profesorul Ciprian Mihali: „Ar fi mult mai potrivit ca această educație digitală să fie predată încă din clasele mici de către parteneri ai școlilor, oameni din IT, din ONG-uri”

Profesorul Ciprian Mihali consideră că interzicerea accesului minorilor la rețelele sociale nu este o soluție.

„Cred că ar fi mult mai potrivit ca această educație digitală să fie predată încă din clasele mici de către parteneri ai școlilor, oameni din IT, din ONG-uri. Mulți profesori au o relație destul de dificilă cu rețelele sociale”, a mai spus profesorul Ciprian Mihali.

Scriitorul și gazetarul Cristian Tudor Popescu: „Copiii, practic, acum trebuie dezintoxicați”

Subiectul a fost dezbătut și la emisiunea „România în Direct”, cu Cristian Tudor Popescu. Gazetarul și scriitorul vorbește despre nevoia unei dezintoxicări.

„Copiii, practic, acum trebuie dezintoxicați. Așa cum se face dezintoxicare de droguri sau de alcool, pentru că sunt bolnavi, sunt afectați psihic. Nu e doar un obicei ăsta prost”, consideră scriitorul și gazetarul Cristian Tudor Popescu.

În final, soluția adoptată de România va respecta legislația europeană pe acest subiect. La finalul anului trecut, Parlamentul European a propus o limită de vârstă armonizată la nivel european de 16 ani pentru accesul la platformele de comunicare socială, iar minorii între 13 și 16 ani să poată avea acces cu consimțământul părinților.