Obiceiuri de Crăciun, în Transilvania. „Ce presupune „Colinda de ceată bărbătească”, inclusă în patrimoniul mondial UNESCO în 2013 | AUDIO

Obiceiurile de Crăciun din Transilvania presupun, la fel ca în alte regiuni, ca tinerii să plece la colindat prin sate, îmbrăcați în diverse personaje, cum ar fi: mirele și mireasa, ursarul, dresorul și ursul. Cu toții merg să sperie copiii din sat, potrivit tradiției. Unul dintre obiceiuri, „Colinda de ceată bărbătească”, a fost inclusiv în 2013 în patrimonial mondial UNESCO, a spus Alexandra Negrilă, doctorand în istorie și manager cultural, într-un interviu cu Denis Ciulinaru.

„Colinda de ceată bărbătească” – inclusă în patrimoniul mondial UNESCO în 2013

Transilvania și-a câștigat locul în patrimonial mondial UNESCO, în 2013, prin colinda de ceată bărbătească. Inițial, colindatul marca solstițiul de iarnă, iar organizarea cetei bărbătești cuprindea ritualuri de inițiere și de alegere a unui conducător. Cetele se organizau de Moș Nicolae la o gazdă, o casă din sat, unde se întâlneau pentru a repeta.

În această regiune, cetele poartă și denumirea de cete de juni, astfel că o ceată este formată din tineri necăsătoriți, au alături de ei muzicanți și, în unele sate, o turcă: întruchiparea unui animal fantastic, un mix între capră și iepure.

Turca, considerat un element păgân

Turca, acest animal fantastic, are bot de capră, urechi de iepure, corpul său este nedefinit, iar la spate are o coadă de iepure. Pe vremuri, masca turcii era confecționată din elemente aduse de tinerii din sat, atât fete cât și băieți.

Potrivit tradiției, colinda începea la casa preotului, dar turca nu era primită acolo, pentru că este un element păgân, spune doctorandul Alexandra Negrilă.

Apoi, feciorii îmbrăcați în costume țărănești și acoperiți cu sarici sau șube de blană de oaie, luau turca și plecau la colindat prin sat. În curți, după spectacolul oferit, oamenii îi primeau cu bani, colaci, carne și cârnați. Mâncarea era folosită la balul care are loc la finalul anului, pentru a hrăni mesenii.

După ce-și îndeplinea rolul, turca avea parte de o moarte simbolică, iar elementele care compuneau masca erau înapoiate tinerilor.

„Bârduoazele sau urâții”

Un alt obicei cunoscut în Transilvania poartă denumirea de „Bârduoazele sau urâții”. Băieții se costumează în diferite personaje în a treia zi de Crăciun în diferite personaje, cum ar fi mire, mireasă, ursar, dresor și urs și merg să sperie copiii din sat.

Alexandra Negrilă mai spune că ceata are roluri foarte bine delimitate: vătaf mare, vătaf mic, cârciumar sau bucătar. Vătaful mare, care este și conducătorul cetei, merge cu o sticlă de rachiu și cinstește gospodarii care i-au primit cu câteva seri înainte la colindă.

Interviul integral cu Alexandra Negrilă, doctorand în istorie și manager cultural poate fi ascultat mai jos

Autor: Denis Ciulinaru