114 ani de când mausoleul Taj Mahal și-a deschis porțile pentru public

Pe 16 decembrie 1903, în India, mausoleul Taj Mahal îşi deschidea întâia oară porțile pentru vizitatori.

Mausoleul construit din marmură albă, în Agra, între 1631 şi 1653, a fost ridicat din ordinul împăratului Shah Jahan, în memoria soţiei sale favorite, Mumtaz Mahal. Monumentul este considerat a fi cel mai frumos exemplu de arhitectură mogulă. Combină elemente arhitecturale persane, indiene şi islamice.

Domul central are 17 metri în diametru şi 65 de metri în înălţime şi este flancat de patru încăperi cu tavan în formă de cupolă, fiecare de 50 de metri înălţime. Întregul mausoleu – atât interiorul, cât şi exteriorul – este decorat cu gravuri de flori şi caligrafie arabă, pentru care s-au folosit pietre preţioase, precum agatele şi jaspul.

Domul are şi o clopotniţă iniţial aurită, până în anii 1800, care apoi a fost refăcută din bronz. Clopotniţa oferă un exemplu deosebit de integrare a ornamentelor tradiţionale persane şi hindu; în vârful acesteia este aşezată o semilună din bronz, ce are colţurile îndreptate spre cer, simbol des întâlnit în lumea islamică, însă vârful clopotniţei şi cele două vârfuri ale semilunii formează un trident, specific modului tradiţional hindu de reprezentare a zeului Shiva.

Mausoleul Taj Mahal are în faţă o elegantă grădină ornamentală, cu specific persan. Are 300 de metri lăţime, cu un lac central care ajunge până la pragul porţii monumentale. Zidurile care adăpostesc monumentul funerar al lui Mumtaz Mahal, dar şi pe cel al împăratului Shah Jahan, care a murit în 1666, sunt de asemenea din marmură, încrustate cu 43 de pietre preţioase distincte. Cea mai înaltă cupolă, sub care se află mormântul lui Mumtaz, are peste 73 metri înălţime.

Restaurarea Taj Mahal va dura aproape un deceniu

În ciuda fotografiilor care prezintă monumentul de un alb imaculat și peisajul în care se află mausoleul ca fiind perfect, cei care ajung în Agra descoperă un oraș foarte aglomerat, un smog dens și construcții care au început să fie afectate de trecerea timpului, dar și de turismul necontrolat.

Din 2015, autorităţile au interzis industriile din regiune care folosesc cărbunele drept materie primă şi arderea bălegarului de către localnici pentru încălzirea locuinţelor.

Se estimează că restaurarea monumentului va dura cel puțin un deceniu.





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS