Vot în comisia juridică din Senat pentru ridicarea imunității lui Titus Corlățean, pe 14 iunie

Senatorii din comisia juridică vor vota pe 14 iunie, cererea DNA de ridicare a imunității lui Titus Corlățean. Tot pe 14 iunie, fostul ministru de externe va fi audiat în legătură cu acuzaţiile din Dosarul Diaspora.

Fostul ministru de externe, în prezent senator PSD, a mers marți la comisia juridică din Senat, pentru a-și analiza dosarul întocmit de DNA.

„Comisia, la solicitarea Biroului Permanent, a transmis calendarul, adică astăzi s-a deschis dosarul, domnul senator va putea să vină şi senatorii din Comisie vor putea să vină să studieze materialele, urmând ca marţea viitoare să ne pronunţăm prin raport şi să transmitem Biroului Permanent pentru a intra în plen”, a declarat senatorul liberal Cătălin Boboc.

Procurorii îl acuză pe Titus Corlățean de abuz în serviciu și împiedicarea exercitării dreptului la vot, la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014.

Titus Corlățean a respins aceste acuzații.

”Sunt un om care de 22 de ani lucrează pentru statul român și pentru interesul său și întotdeauna am respectat legile și procedurile. Am regretat profund și am prezentat scuze publice, instituțional și personal, pentru faptul că oameni de bună credință au stat ore în șir la rând și au votat cu întârziere sau poate unii nu au reușit să voteze.”, a declarat Titus Corlățean.

Titus Corlăţean a demisionat din funcția de ministru de externe între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014, din cauza problemelor la votul din diaspora.

La ambele tururi de scrutin, în mai multe capitale europene, au fost cozi uriașe la secțiile de votare și mii de oameni nu au putut vota.

 

„În contextul organizării alegerilor prezidenţiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlăţean Titus, prin încălcarea procedurilor legale şi prin acte de dispoziţie, a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate”, susține DNA.