Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță: Și românii ar putea să trimită trupe în Groenlanda. „Ar fi bine să arătăm solidaritate și când nu este vorba despre interesele noastre directe” | VIDEO
Sursa foto: Europa FM
După ce a orchestrat extragerea lui Nicolás Maduro din Venezuela în ianuarie 2026, președintele SUA, Donald Trump, își îndreaptă atenția spre o nouă țintă strategică: Groenlanda, un punct geografic esențial în competiția dintre marile puteri — SUA, Rusia și China. Acest subiect a fost dezbătut de vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, în ediția de joi a emisiunii „Piața Victoriei”, moderată de Sebastian Zachmann. Potrivit acestuia, SUA au un interes real pentru Groenlanda, având în vedere poziția sa geopolitică favorabilă, iar administrația americană aplică o „tactică de negociere foarte agresivă în acest moment”. Cu toate acestea, vicepreședintele Parlamentului European este de părere că nu va exista o anexare forțată. Referitor la decizia unor state europene de a trimite trupe în Groenlanda, Nicu Ștefănuță consideră că și România ar fi trebuit să se implice, deoarece „ar fi bine să arătăm solidaritate și când nu este vorba despre interesele noastre directe”.
Nicu Ștefănuță: Anexarea ar însemna o mare problemă pentru NATO
Sebastian Zachmann: Dorința lui Trump de a anexa Groenlanda înseamnă sfârșitul NATO?
Nicu Ștefănuță: „Nu înseamnă sfârșitul NATO; anexarea ar însemna o mare problemă pentru NATO. Acum vorbim de dorințe, de declarații. Eu nu mă uit la declarații, mă uit la interese. Un interes real există acolo pentru Statele Unite. Însă cred mai degrabă că este o tactică de negociere foarte agresivă în acest moment. Dar nu vreau să mă contrazic în câteva zile. Așa că nu exclud că nu vom vedea ce e mai rău.”
Nicu Ștefănuță: Și românii ar putea să trimită trupe în Groenlanda
Sebastian Zachmann: Adică armata americană pe teritoriul Groenlandei?
Nicu Ștefănuță: „Este deja o bază militară. Nu ar însemna mare lucru. Ar însemna poate doar stabilirea unei prezențe americane. Adică nici nu trebuie să faci mare lucru. Îți amintesc însă că asta ne ajută și pe noi să devenim un pic mai puternici. Am neglijat prea mult și am zis că politica externă și apărarea nu sunt importante. Mă bucur că au mers norvegienii, suedezii, francezii și danezii. Au trimis toți trupe. Eu cred că și românii ar putea face acest lucru. Pentru că vezi tu, când pe noi ne arde de aici, cu Ucraina, vrem sprijinul țărilor vestice. La fel și pentru ei. E un moment de solidaritate. La fel cum a fost pentru norvegieni în cazul sprijinului pentru Ucraina. Ar fi bine să arătăm solidaritate și când nu este vorba despre interesele noastre directe, unde ne doare.”
Nicu Ștefănuță: Au vrut să arate că situația semnalată de președintele SUA, privind prezența chinezilor și rușilor în jurul insulei, poate fi gestionată de NATO
Sebastian Zachmann: Bun, și solidaritatea aceasta cum s-ar transforma? Concret, prin militari trimiși și unde?
Nicu Ștefănuță: „Măcar și politic. Uită-te că și sprijinul Suediei, de exemplu, nu este de genul să trimiți șapte vapoare și douăzeci de batalioane. Au trimis mai degrabă specialiști în zona respectivă. Au vrut să arate de fapt ceva în cadrul NATO, fiindcă ceea ce a spus președintele SUA, că umblă o grămadă de chinezi și de ruși în jurul insulei, poate fi gestionat de NATO. Și că nu este cazul să ne certăm între noi pentru ceva ce poate fi rezolvat.”
Nicu Ștefănuță: „Publicul înțelege pericolul în care suntem, iar sprijinul pentru o armată europeană este undeva peste 75% în țările europene”
Sebastian Zachmann: Și nu se ajunge la sfârșitul NATO?
Nicu Ștefănuță: „Doamne ferește, ar fi foarte grav. Și pentru Statele Unite ar fi foarte grav. Și cred că întregul Congres american știe acest lucru.”
Sebastian Zachmann: Nu ar fi mai grav pentru Europa, totuși?
Nicu Ștefănuță: „Pentru că nu suntem la fel de pregătiți. N-am investit bugetul de apărare ca Statele Unite.”
Sebastian Zachmann: O armată europeană poate înlocui NATO?
Nicu Ștefănuță: „Momentan nu. Dar, clar, pașii sunt făcuți pentru a avea o armată europeană.”
Sebastian Zachmann: De 10 ani aud asta.
Nicu Ștefănuță: „Știu, dar acum, în sfârșit, lumea înțelege că este necesară. Pentru că eu vorbesc public despre apărare de vreo doi ani de zile și am primit foarte multe critici pentru că lumea spunea că ne forțează spre ceva, spre război, dacă vorbești despre asta, pe când eu doar încercam să pregătesc publicul și să le spun realitățile. Nu-mi trebuie să iau like-uri, ci să spun realitățile. Și iată că acum, în sfârșit, publicul înțelege pericolul în care suntem, iar sprijinul pentru o armată europeană este undeva peste 75% în țările europene.”
Nicu Ștefănuță: Lumea din afară de-abia așteaptă ca Europa și SUA să se despartă, pentru a putea profita
Sebastian Zachmann: Poate exista Europa fără Statele Unite?
Nicu Ștefănuță: „Din nou, sincer, chiar nu-mi doresc scenariul acesta. Ar fi o mare prostie pentru ambii parteneri. Pentru că lumea din afară de-abia așteaptă să ne despărțim ca să ne ia tot. Rusia, alții. Europa va dăinui. Eu folosesc ceea ce ziceau strămoșii noștri: n-au fost nici când să nu fie cumva.”
Nicu Ștefănuță: „Avem un dușman cert, care ne vrea răul și investește non-stop: Rusia”
Sebastian Zachmann: Dar cine este marele dușman al Europei astăzi? China, Rusia sau America?
Nicu Ștefănuță: „Avem un dușman cert, care ne vrea răul și investește non-stop: Rusia. Au spus-o mai mulți, inclusiv Rutte. Cine nu-l înțelege pe Putin înseamnă că nu a urmărit ultimii 26 de ani din istorie. Putin a fost constant. Din 1999, de când a venit la Kremlin. De ce încă unii îi văd partea bună a acestui om, nu înțeleg. Putin vrea nu doar ce-a vrut Stalin. Putin se vede continuator al lui Petru cel Mare și al Ecaterinei cea Mare.”
Nicu Ștefănuță: „Am fost dezamăgit că Belgia nu a avut suficient curaj să oprească activele rusești investite în țara lor”
Sebastian Zachmann: Și Europa mai e dispusă să sprijine Ucraina?
Nicu Ștefănuță: „Da. Am fost dezamăgit că Belgia nu a avut suficient curaj să oprească activele rusești investite în țara lor. Era vorba de 140 de miliarde de euro, bani foarte mulți. De ce nu a fost de acord? Nu a fost de acord pentru că rușii ar fi înghețat, la rândul lor, active belgiene în Rusia și se temeau că ar fi o gaură mare la buget. Dar dacă avem și noi, odată, curaj să facem lucrurile corect și să punem Rusia la plată, poate se mișcă și frontul în altă direcție, pentru că resursele nu sunt nelimitate.”
Întrebat dacă Uniunea Europeană va mai exista ca proiect politic, el este convins că va continua, întrucât „UE are talentul acesta că atunci când este strânsă cu ușa, se unește și mai tare”
Zahman: UE va mai exista ca proiect politic și la următoarele alegeri europarlamentare?
Nicu Ștefănuță: „UE are talentul acesta că atunci când este strânsă cu ușa, se unește și mai tare. Tot timpul s-a întâmplat asta în istoria UE. Și acum suntem strânși tare cu ușa. Ori ne unim, ori pierim. Și toată lumea are interesul să ne unim și să nu pierim.”
