VERIFICAT DE EUROPA FM | Taie sau nu noul Cod Fiscal din banii de investiții ai marilor orașe? – AUDIO

După patronate și sindicate, a venit rândul primarilor să pună la zid Codul Fiscal cu care ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, e hotărât să meargă miercuri în ședința de Guvern.

La întâlnirea de luni cu primarii marilor orașe, premierul Mihai Tudose a primit critici directe doar de la Opoziție. După plecarea sa, însă, măsurile propuse de Guvern au fost contestate inclusiv de primarul general al Bucureștiului.

„Pentru toate primăriile de municipiu, nu doar pentru Primăria Municipiului București, acest pachet de modificări fiscale nu va aduce lucruri bune, ci dimpotrivă, pentru că vor fi bani mai puțini la buget pentru investiții. (…) Am făcut și noi calcule, au făcut și celelalte municipii. Cifrele sunt cam în acea zonă și oricum va fi un deficit mare de buget”, a obiectat Gabriela Firea.

Până la negocierea la care premierul a chemat marți primarii marilor orașe, am verificat la Europa FM dacă noul Cod Fiscal ar urma sau nu să lovească în bugetele municipiilor, cum spune Gabriela Firea.

 

„Ce legătură are bugetul local cu taxele pe salariu pe care le schimbă Codul Fiscal?”, v-ați putea întreba. Printr-o ordonanță de urgență (v. aici OUG 102/2011 pentru modificarea Legii finanțelor publice locale) Guvernul Boc hotăra să retrimită la nivel local 71,5% din tot ce încasează statul în fiecare lună, ca impozit pe venit, de la fiecare salariat.  O parte din bani – 41,75% – în mod direct, în orașele sau comunele în care își are sediul angajatorul, o alta – 11,25%- la județ și o alta – 18,5% – tot spre primării, dar prin pixul președintelui de Consiliu Județean.

Așadar, din ziua în care impozitul scade de la 16% la 10%, cum propune Ministerul de Finanțe în proiectul făcut public (v. proiectul aici), primăriile vor pierde mai bine de o treime din ce primesc acum ca așa-numite cote defalcate din impozitul pe venit.

Dacă ne uităm în bugetul din 2017, vedem că prin acest mecanism merg în țară anual peste 5 miliarde de euro. Cel puțin miliard și jumătate ar dispărea, însă, din 2018.

Unde se va simți tăierea? Acolo unde sunt și cei mai mulți angajați. Adică în marile orașe.

Am verificat în bugetele municipiilor aflate în top 3 din acest punct de vedere cât ar urma să piardă. La Timișoara (bugetul local aici) și la Cluj-Napoca (bugetul local aici) mai bine de o treime din bani vin din impozitele salariaților – în jur de 90 de milioane de euro anual.  Prin creșterea contribuțiilor sociale și reducerea impozitului pe venit, cel puțin 30 de milioane de euro din acești bani ar rămâne la Guvern, mai exact la bugetul asigurărilor sociale de la Ministerul Muncii în loc să se întoarcă la nivel local, pentru investiții.  Sunt banii cu care o primărie poate face, potrivit standardelor oficiale de cost, 17 blocuri de locuințe.

Marele perdant este însă municipiul București care, dincolo de a avea cel mai mare număr de angajați din țarp, nici nu împarte banii cu vreun Consiliu Județean. Capitala primeșete, în 2017, mai bine de 800 de milioane de euro din impozitele pe venit ale angajaților din București (v. bugetul aici), iar o reducerea lor ar însemna un minus de peste 300 de milioane de euro pe an. Este echivalentul a 10 pasaje rutiere subterane și a două spitale regionale cu câte 1000 de paturi.

Orașe ca Brașov, Constanța, Iași, Craiova, Arad, Oradea și Pitești pierd de asemenea între 10 și 20 de milioane de euro. După comune și micile orașe, municipiile riscă astfel să devină astfel dependente politic de Guvern, de la care vor aștepta bani pentru mari investiții.

Prin urmare, putem spune că afirmația primarului Gabriela Fireapentru toate primăriile de municipiu” noul Cod Fiscal va aduce „mai puțini bani pentru investiții” și un important deficit bugetar este ADEVĂRATĂ.

 





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS