VERIFICAT DE EUROPA FM | Există sau nu în România o taxă pe horă?
După o întâlnire de partid la Sucevița, Liviu Dragnea s-a declarat nemulțumit, la finalul săptămânii trecute, de numărul mare de taxe nefiscale din România. E vorba, în general, de tarifele percepute de stat pentru avize, servicii ori eliberări de acte.
Indignat, președintele PSD a dat ca exemplu taxa pe horă. O taxă pe jocul popular, a explicat gestual Liviu Dragnea, sugerând că se numără deja printre cele pe care Ministerul de Finanțe se pregătește să le elimine.
„Vreau să vă întreb dacă aţi auzit că în România există taxă pe horă. Pe horă. Există taxă pe horă -1000 de lei. Nu auzisem, dar există. Adică, dacă cineva organizează un eveniment şi face o horă, trebuie să plătească 1000 de lei.
Nu ştiu dacă e rău sau bine, dar cred că putem renunţa la astfel de taxe. Costurile de administrare sunt mai mari decât taxa în sine”, a spus Liviu Dragnea după ședința Comitetului Executiv al PSD de la Sucevița.
Am verificat la Europa FM dacă avem o astfel e taxă în România, dar și dacă Guvernul sau Parlamentul ar putea-o anula.
Ei bine, taxa ironizată de Liviu Dragnea există. Doar că nu este vorba despre o taxă nefiscală, așa cum a descris-o președintele PSD, hotărât să o elimine, ci despre o taxă locală.
Am găsit-o într-un oraș din Apuseni. La Zlatna, în județul Alba, Consiliul Local a hotărât în 2011 să pună 8 taxe, așa cum îi permite legea în virtutea autonomiei locale.
Localnicii plătesc de atunci 100 de lei pe zi dacă vor să dea de pomană la căminul cultural, 3.500 de lei dacă vor să facă o nuntă și 1.000 de lei dacă vor să se strângă la hora țărănească tot acolo.
Hora de la Zlatna nu înseamnă însă un joc popular dansat și taxat în centrul orașului. Primar din 1990, Silviu Ponoran spune că taxa e, de fapt, suma cu care colindătorii închiriază la Crăciun căminul cultural dintr-o suburbie pentru o întâlnire tradițională la care se intră la dans, cu bilet.
Similară impozitului pe spectacole inclus în Codul Fiscal, taxa de la Zlatna nu e așadar una nefiscală valabilă oriunde în România. În plus, costurile de administrare nu pot fi cuantificate. Este administrată într-un birou cu patru angajaați care ar lucra oricum la Primăria Zlatna.
Mai mult decât atât, nu poate fi ștearsă de la București. Pusă de Consiliul Local, taxa se poate anula doar printr-o hotărâre a aceluiași consiliu în care PSD are doar 4 membri din 14.
A doua variantă ar fi aceea ca prefectul de Alba să o atace în instanță. Hotărârea este însă perfect legală și bazată chiar pe Codul Fiscal care permite primăriilor să ia chirie pe clădirile pe care le administrează.
În România există în prezent aproape 300 de taxe, contribuții și tarife nefiscale încasate de 25 de instituții publice (detalii AICI). Numai acestea, valabile la nivel național, pot fi însă anulate de Guvern sau, prin lege, în Parlament.
Prin urmare, afirmația lui Liviu Dragnea că „în România există taxă pe horă” este ADEVĂRATĂ.
Asigurarea sa că „putem renunţa la astfel de taxe” – așadar și la taxa pe horă – printr-o decizie luată la București este însă FALSĂ.
