Valer Dorneanu, președinte CCR: Noi nu indicăm șefului statului pe cine să numească premier
Preşedintele Curţii Constituţionale a României a declarat că decizia instituției pe care o conduce nu îi indică preşedintelui Klaus Iohannis pe cine să desemneze în funcţia de prim-ministru.
Într-o intervenţie telefonică la Antena 3, Valer Dorneanu a oferit câteva explicaţii în legătură cu decizia CCR prin care s-a constatat existenţa unui conflict juridic între preşedinte şi Parlament în legătură cu desemnarea liderului PNL pentru un nou mandat de premier.
“Din păcate, ori economia comunicatului nostru nu a fost bine înţeleasă, ori există şi la unii tendinţa de a răstălmăci decizia noastră. Vreau să precizez că sunt mulţumit de remarcile preşedintelui României, care a spus că aşteaptă decizia Curţii Constituţionale şi după aceea va face observaţii şi va lua hotărâri. Nu ştiu de unde s-a înţeles că noi, în decizia noastră, ne-am pronunţat că preşedintele nu putea să-l desemneze pe primul-ministru Orban sau că preşedintele nu are voie să aleagă şi să desemneze candidat pentru funcţia de prim-ministru orice altă persoană. Ceea ce am spus noi este următorul lucru: potrivit articolului 101, alin. 3 din Constituţie, preşedintele, în caz de criză, după căderea unui guvern, propune Parlamentului un candidat de prim-ministru, o persoană, dacă nu există un partid majoritar, care să fie degajată de dialogul dintre preşedinte şi partidele politice, dialog care să indice o persoană capabilă să coaguleze o majoritate parlamentară, care să formeze guvernul”, a spus Dorneanu.
El a declarat că în decizia CCR se reproşează faptul că Ludovic Orban nu a fost propus pentru a forma un guvern, ci pentru a “pica” un guvern.
Pe de altă parte, Dorneanu precizează că nu pune la îndoială buna-credinţă a preşedintelui în a-l desemna pe Ludovic Orban, iar decizia Curţii Constituţionale nu-i indică lui Iohannis pe cine să numească în continuare.
“Ceea ce am reproşat noi este faptul că persoana nominalizată, nu vorbesc aici de Ludovic Orban, vorbesc de candidatul care a fost propus, candidatul nu a fost propus pentru a forma sau pentru a coagula un guvern, ci a fost propus, aşa cum declară candidatul, ca să pice. Deci, sensul prevederilor constituţionale este ca o propunere să fie făcută cu scopul constituirii, cu scopul formării unui guvern care să asigure continuitatea funcţionarii statului de drept. Nu este admisibil să propui pe cineva care acceptă formal şi, după ce iese de la consultări, spune că el nu va vota guvernul. Eu nu pun la îndoială buna-credinţă a preşedintelui că l-a propus. Aşa cum l-a propus şi data trecută, când nu avea majoritate, şi l-a propus cu speranţa că Ludovic Orban va coagula acea majoritate şi spre meritul lui atunci coagulată. Practic, el acum a refuzat învestirea în calitate de candidat de prim-ministru desemnat pentru că imediat gesturile, şi nu numai, declaraţiile lui politice, tot ceea ce a făcut, hotărârea conducerii PNL, a făcut în sensul că nu vrea să fie învestit. Aceasta a fost motivaţia pentru care noi am admis, nu ca să indicăm preşedintelui pe cine să numească în continuare. (…) Statutul meu mă obligă la rezervă. Eu nu pot să mă pronunţ acum ce se va întâmpla în continuare”, a afirmat Valer Dorneanu.
Curtea Constituţională a constatat luni, în acord cu Decizia CCR nr.80/2014, că desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru trebuie să aibă ca scop asigurarea coagulării unei majorităţi parlamentare în vederea formării unui nou guvern.
CCR a stabilit că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL, Ludovic Orban, în funcţia de premier.
Astfel, preşedintele Klaus Iohannis trebuie să facă o nouă nominalizare pentru funcţia de premier.
