Ucraina solicită o reuniune de urgență a OSCE
Ucraina cerut, duminică seară, o reuniune de urgenţă a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, pentru clarificarea situaţiei generate de activităţile militare ale Rusiei în apropierea frontierelor sale, relatează BBC.
Ambele țări fac parte din OSCE.
Administraţia de la Kiev vrea ca discuțiile să aibă loc în termen de 48 de ore, a transmis ministrul de Externe, Dmytro Kuleba.
Unele surse ale spionajului american au vehiculat ziua de miercuri ca moment al unei iminente invazii, dar oficiali de rang înalt de la Washington nu au putut confirma acest scenariu, întrucât “un atac al Rusiei este posibil în orice zi”.
Moscova îşi exprimase, duminică, nemulțumirea faţă de decizia unor ţări de a-şi reloca personalul din cadrul Misiunii OSCE de monitorizare a situației di estul Ucrainei. Statele în cauză au invocat ameninţarea unui atac rusesc.
Potrivit Kremlinului, ”misiunea este târâtă în mod deliberat în psihoza militaristă întreţinută de Washington şi folosită ca un instrument pentru o posibilă provocare”.
Civilă și neînarmată, misiunea OSCE a fost desfășurată pe teren din 2014, de când separatiştii proruşi şi armata ucraineană se luptă în estul Ucrainei într-un conflict armat care a provocat moartea a aproximativ 14.000 de persoane şi strămutarea a mii de persoane.
Într-o convorbire telefonică pe care au avut-o duminică, preşedintele american şi omologul său ucrainean au convenit să continue “diplomaţia” şi “descurajarea” prezenței militare rusești.
Volodimir Zelenski l-a invitat pe Joe Biden să vină în această săptămână în Ucraina, dar o asemenea vizită este puțin probabilă, potrivit administrației de la Washington.
Statele Unite insistă că, în caz de invadare a teritoriului ucrainean, vor răspunde rapid și într-o manieră decivisă.
Eforturile diplomatice sunt continuate de cancelarul german. Olaf Scholz ajunge la Kiev, luni, pentru o întâlnire cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar marți se va afla la Moscova, pentru o discuție cu președintele rus Vladimir Putin.
Șeful guvernului de la Berlin va transmite că “orice atac asupra Ucrainei va avea consecinţe dure” şi că nu trebuie “subestimată” unitatea Occidentului, potrivit unor surse guvernamentale.
Deși intențiile Rusiei de a invada Ucraina nu sunt certe, vicecancelarul german Robert Habeck și-a exprimat îngrijorările. „Ne-am putea afla în pragul unui război în Europa”, a spus acesta. În opinia sa, Rusia este “tiranică și amenințătoare”.
Prin vocea ambasadorului în Suedia, Rusia a transmis că nu îi pasă de eventuale noi sancţiuni ale Vestului. “Nu avem brânzeturi italiene sau elveţiene, dar am învăţat facem unele ruseşti folosind reţete italiene şi elveţiene (…) Cu cât Vestul va presa mai mult Rusia, cu atât va fi mai puternic răspunsul Rusiei”, a punctat Viktor Tatarințev.
În timp ce tot mai multe țări europene și-au retras personalul diplomatic de la Kiev, Ucraina a sfătuit companiile aeriene să evite zborurile deasupra apelor deschise ale Mării Negre până sâmbătă, din cauza exerciţiilor navale ruseşti care sunt programate în regiune.
România continuă să primească soldați și echipamente militare americane la Baza Kogălniceanu din județul Constanța.
Ministrul de Interne a spus, luni seară, că a fost finalizat planul de acțiune pentru gestionarea unui flux masiv de refugiați la granița de nord. Potrivit lui Lucian Bode, se analizează câte tabere pot fi montate într-un timp relativ scurt. Ministrul a dat din nou asigurări că granițele României sunt sigure, dată fiind apartenența la NATO.
Un val de migranți dinspre Ucraina preocupă sucevenii din Siret, oraș situat la doar 5 kilometri de granița cu Ucraina.
Cei mai mulți dintre locuitori nu știu cum vor gestiona autorităților o asemenea situație, întrucât nu au văzut și nici nu au auzit că ar exista locuri speciale de cazare
