Studiu: 45% dintre jurnaliștii români se confruntă cu burnout. Presiunea termenelor limită și programul de lucru, principalele surse de stres. Generațiile mai tinere sunt afectate mai puternic

Aproape jumătate dintre jurnaliștii români se confruntă cu burnout, arată rezultatele cercetării „Jurnaliștii români și sănătatea mintală”, care a fost realizată în cadrul programului Superscrieri. Peste jumătate dintre respondenți au spus că lucreză peste 45 de ore pe săptămână, iar generațiile mai tinere sunt afectate mai puternic, arată cercetarea. Totodată, cei mai mulți jurnaliști spun că principalul factor de stres în munca lor este dat de presiunea termenelor limită.

45% dintre jurnaliști se confruntă cu un grad ridicat sau foarte ridicat de burnout, iar 40% se confruntă cu un nivel moderat. Generațiile mai tinere sunt afectate mai puternic, cu niveluri de burnout cu aproximativ 10% mai ridicate decât cele înregistrate de jurnaliștii de peste 45 de ani, arată rezultatele cercetării publicate miercuri de Fundația Friends For Friends (FFF).

Motivul pentru care tinerii jurnaliști sunt mai afectați este dat de instabilitatea financiară și de schimbările mai dese cu care se confruntă cei aflați la început de carieră, față de stabilitatea și experiența acumulată de generațiile mai în vârstă.

Cei mai frecvenți factori de stres țin de condițiile de muncă: presiunea termenelor limită (63%), programul încărcat și imprevizibil (62%) și veniturile (62%).

Jurnaliștii din presa independentă resimt cu 12% mai mult stres legat de activitatea jurnalistică, mai arată cercetarea.

„Comportamentele de risc, precum consumul de tutun, alcool și droguri, sunt adesea utilizate ca mecanisme de gestionare a stresului. Deși consumul zilnic de alcool și droguri rămâne redus  (6,3%, respectiv 1,9%), consumul de țigări este de 33,6%, aproape dublu față de media națională, care în 2019 era de 17%”, mai arată cercetarea.

Abuzurile la locul de muncă. Aproape trei sferturi dintre jurnaliștii respondenți se confruntă cu situații de acest tip

Jurnaliștii reclamă și abuzuri la locul de muncă. 70% dintre respondenți au trecut prin situații de acest tip. Cele mai frecvente situații raportate sunt legate de condițiile de muncă.

Jurnaliștii vorbesc despre suprasolicitare din partea superiorilor (56%), orele suplimentare neplătite (55%), dar și abuzurile de putere (47%.

Abuzurile emoționale la locul de muncă s-au numărat, de asemenea, printre cele mai frecvente situații la care jurnaliștii au asistat, principalele abuzuri fiind violența verbală la locul de muncă (51%), ridiculizarea (48%), manipularea (47%) și umilirea (41%).

Cât despre gestionarea abuzurilor, jurnaliștii au spus că vorbesc cu persoane apropiate, apoi decid să demisioneze.

Doar 11% au apelat la consiliere psihologică pentru gestionarea abuzurilor, iar sub 2% au raportat abuzul către autorități.

Motivațiile jurnaliștilor români de a-și continua munca

În ciuda stresului zilnic ridicat și a unor forme de abuz prin care trec, 81% dintre jurnaliști spun că principalul motiv pentru care continuă este impactul social pe care îl are munca lor. 79% experimentează satisfacție profesională în raport cu ideea că fac ceva important.

În același timp, jurnaliștii nu se simt suficient recunoscuți. Doar 13% cred că publicul are încredere în ei.

92% dintre respondenți spun că echilibrul emoțional și sănătatea mintală sunt puțin sau deloc discutate în interiorul breslei

Sprijinul instituțional pentru sănătatea mintală a jurnaliștilor rămâne limitat. Doar 12,6% dintre respondenți au beneficiat de cursuri sau sesiuni de informare organizate de angajator despre efectele psihologice ale expunerii constante la tragedii, violență sau suferință umană, iar 92% spun că echilibrul emoțional și sănătatea mintală sunt puțin sau deloc discutate în interiorul breslei.

În același timp, peste jumătate dintre jurnaliști (57,5%) au apelat, la un moment dat, la suport psihologic de specialitate, un procent mult peste media națională.

Cercetarea „Jurnaliștii români și sănătatea mintală”, realizată în cadrul proiectului Superscrieri al Fundației Friends For Friends, a strâns răspunsurile a 166 de jurnaliști din presa centrală, locală, mainstream și independentă din România, din generații diferite

Chestionarul a fost structurat în două module – primul modul a fost inițiat de 379 de respondenți și finalizat de 257, în timp ce al doilea modul a fost început de 168 de persoane și completat de 166. În total, 166 de persoane au completat formularul până la final, jurnaliști din generații diferite, din presa centrală și locală, mainstream și independentă, cu niveluri diferite de responsabilitate în redacție, în perioada martie-aprilie 2025.

Rezultatele sondajului au fost analizate și interpretate de Silvia Porciuleanu, doctorandă în științe politice la Institutul European Universitar din Florența, și Dani Sandu, cercetător în sociologie politică la Universitatea din Fribourg, Elveția.