Munții Carpați se schimbă și astăzi?

Când privim Carpații, ne este ușor să credem că sunt ceva permanent, care exista pe acest Pământ cu mult timp înaintea noastră, și vor rămâne neschimbați și în urma noastră. În realitate, însă, munții sunt într-o continuă schimbare. Plăcile tectonice se deplasează și astăzi, iar scoarța terestră continuă să fie ridicată, comprimată sau fracturată, chiar dacă aceste mișcări sunt atât de lente încât nu le putem observa cu ochiul liber. Chiar și dacă Munții Carpați nu mai cresc în același mod în care s-au format, procesele geologice care îi modelează nu stagnează niciodată.

Izbiri și mișcări ale plăcilor tectonice

Formarea lanțului Carpatic a fost legată de mișcările tectonice care au avut loc în Europa de-a lungul a milioane de ani, pe măsură ce diferite blocuri tectonice s-au apropiat și s-au ciocnit. Astăzi, mișcările din regiunea Carpaților sunt mult mai lente și mai complexe. Unele zone prezintă deformări tectonice mici, iar în regiunea Vrancea, de exemplu, activitatea seismică este legată de procese profunde din interiorul Pământului. Așadar, nu trebuie să vedem munți ridicându-se de la un an la altul pentru a ști că o anumită regiune are o scoarță terestră activă.

Apa și anotimpurile modelatoare

În același timp, ceea ce schimbă Carpații cel mai vizibil nu este neapărat tectonica, ci eroziunea. Ploaia, râurile, zăpada, înghețul și dezghețul desprind și transportă treptat particule de rocă. Iarna, apa pătrunde în fisurile stâncilor și, atunci când îngheață, se dilată și poate lărgi aceste fisuri. Vara, variațiile de temperatură și apa continuă să contribuie la degradarea rocilor. Râurile transportă apoi materialul rezultat către văi și, în cele din urmă, spre zonele joase. Astfel, în timp ce anumite procese tectonice pot ridica terenul, eroziunea îl „șlefuiește” în același timp.

Iar unele dintre schimbările pe care le putem observa în Carpați se produc chiar mai repede. Alunecările de teren, prăbușirile de roci și schimbările cursurilor de apă pot modifica local peisajul într-un timp mult mai scurt decât procesele tectonice. În plus, încălzirea climatică influențează ecosistemele montane și durata stratului de zăpadă, iar retragerea și degradarea unor forme de relief modelate de gheață pot deveni tot mai vizibile. Munții pe care îi vedem astăzi sunt, astfel, rezultatul unei combinații între procese foarte lente și evenimente care se pot produce într-o singură zi.

Carpații nu sunt, astfel, o fotografie înghețată în timp, care rămâne constantă de-a lungul multor generații. Sunt un peisaj care se construiește și se distruge simultan, un proiect într-o continuă formare, ridicat, schimbat, regândit, modificat. Văzută dintr-un punct de vedere mai îndepărtat de adevăratele procese geologice care se desfășoară, am putea spune că munții au și ei, asemenea oamenilor, perioade de creștere, de stagnare, de schimbare sau de scădere. Noi nu putem observa aceste schimbări de la o excursie la alta, dar dacă am putea compara peisajul de astăzi cu cel de peste câteva milioane de ani, diferențele ar fi uriașe.

Autor: Ștefania Marta Irimia