Care este semnificația Paștelui și de ce sărbătorim Învierea la miezul nopții de sâmbătă spre duminică. Explicațiile a doi preoți

Care este semnificația Paștelui și de ce sărbătorim Învierea la miezul nopții de sâmbătă spre duminică? Părintele Daniel Vraciu, de la Biserica Sfinții Voievozi din București, spune că Paștele nu trebuie privit doar ca o poveste despre suferința lui Hristos, ci ca o experiență personală.

Părintele Daniel Vraciu: „Până la venirea Mântuitorului Hristos, sufletele oamenilor mergeau în iad”

„Există cumva riscul să privim din exterior această desfășurare a parcurului Mântuitorului Hristos prin toate patimile prin care trece, inclusiv răstignirea. Trebuie să ne acordăm inima noastră, cugetul nostru cu el. De ce a făcut lucrul acesta. Evident că este o întrebare la care se poate răspunde ușor. Dar măcar să ne preocupe, să înțelegem că ceea ce a făcut a făcut dintr-o dragoste curată și nepămănteană pentru noi, oamenii. Până la venirea Mântuitorului Hristos, sufletele oamenilor mergeau în iad. Odată cu învierea Mântuitorului Hristos, sufletele care vor trece la Domnul vor avea prilejul de a se bucura de raiul pe care Mântuitorul Hristos l-a deschis pentru noi”, a explicat părintele Daniel Vraciu, de la Biserica Sfinții Voievozi din București.

Noaptea este și momentul în care, în urma Liturghiei, pâinea și vinul se transformă în trupul și sângele Mântuitorului Isis Cristos.

Arhiepiscopul Clujului, Înaltpreasfințitul Andrei: „La Sfânta Liturghie, pâinea și vinul se prefac în trupul și în sângele Domnului”

„În Duminica Paștilor, în noaptea de Înviere, la 12, se oficiază slujba arhicunoscută, slujba Învierii, iar apoi, după ea se oficiază slujba Învierii. Creștinii care cercetează Biserica știu. La Sfânta Liturghie, pâinea și vinul se prefac, la rugăciunea de invocare a preotului, invocare a Duhului Sfânt, pâinea și vinul se prefac în trupul și în sângele Domnului, iar credincioșii vin și se împărtășesc cu trupul și cu sângele Domnului. După aceea mergem acasă și este organizat ospățul de Paște”, a explicat Arhiepiscopul Clujului, Înaltpreasfințitul Andrei.

În toată România oamenii țin la asta ca să aibă pe masa lor și Sfintele Paști, adică pâine și vinuri sfințite luate de la biserică și duse acasă, (0:49) pentru că trupul și sângele Domnului îl primim la liturghie, la slujba ce se face după slujba învierii.

Părintele Daniel Vraciu, de la Biserica Sfinții Voievozi din București, explică semnificația împărtășirii de Paște.

Părintele Daniel Vraciu: „Suntem în acel moment purtători de Hristos și Hristos ni se face sprijin, ajutor, nu din afară, ci suport dinăuntru”

„Împărtășirea cu trupul și sângele Mântuitorului Hristos este întâlnirea cea mai intimă pe cre o putem avea cu Mântuitorul Hristos. Evident, putem să privim această întâlnire cu Mântuitorul Hristos și în mod filosofic. Dar iată că ea se petrece și însuți Mântuitorul Hristos a gândit această apropiere de noi prin aceea de a-l gusta, de a mânca din trupul și sângele său, pentru ca El, prin sângele și trupul său cu care ne împărtășim să devină intim nouă. Îmbrățișarea pe care ne-o oferă Hristos nu mai este din exterior, este din interiorul nostru. După ce noi ne împărtășim cu Sfintele Sale taine, ele ajung în fiecare celulă a trupului nostru. Prin urmare, suntem în acel moment purtători de Hristos și Hristos ni se face sprijin, ajutor, nu din afară, ci suport dinăuntru. Ne susține, de aceea i se spune Atotțiitorul, pentru că, iată: ține această lume, această creație Lui – lumea întreagă, dar și pe noi, oamenii – nu din afară, ci din interiorul nostru”, a explicat Părintele Daniel Vraciu, de la Biserica Sfinții Voievozi din București.