Confidenţialitate

Secrete mici și nu tocmai albe: Mită pentru bucătari

Secretele mici și nu tocmai albe de săptămâna aceasta sunt despre o practică discutabilă și detestabilă pe care am observat-o și criticat-o direct sau indirect de-a lungul anilor. Ea afectează direct experiența consumatorului cu mâncarea pe care o mănâncă în restaurant, bistro, braserie, la colțul străzii sau la evenimente mai mult sau mai puțin strălucitoare.

Între unii agenți de vânzări și unii bucătari șefi s-a stabilit o relație care poate fi definită lejer de cuvântul corupție.

Periodic, un agent nou al unui ditribuitor nou, sau un agent vechi, dar care are în portofoliu un produs nou, vine la ușa bucătăriei cu scopul clar de a vinde produsul.

De foarte multe ori s-a întâmplat și sunt convins că se va mai întâmpla ca agentul să stimuleze șeful bucătăriei oferindu-i fie produse cu titlul de protocol, adică o mostră supra dimensionată care ajuge în portbagajul mașinii bucătarului, fie o șpagă în bani. Uneori, dacă produsul e foarte scump (un cuptor poate să coste 20.000 de euro), recompensa e mascată într-un seminar sau workshop la care bucătarul invitat e tratat cu maximum de atenție, ofeirindu-i-se o mulțime de “argumente” care nu țin de calitățile produsului, argumente sau stimulente care să-l determine pe bucătar să vândă mai departe produsul către patronul său, cel care până la urmă va semna ordinul de plată.

Nu spun că e greșit să lași o mostră dintr-un produs, dar e o diferență între un borcan de maioneză și un blender de 1000 de dolari, e o diferență între o prezentare de produs în fața unui public format din bucătar și patronul său și un training privat al bucătarului la Poiana Brașov, sauna, masajul și petrecerea de după fiind incluse în cheltuielile de protocol ale firmei care organizează trainingul.

De ce e periculos acest obicei dincolo de etica îndoielnică? Pentru că dacă bucătarul decide ce ingrediente sau echipamente folosește în bucătăria pe care o conduce pe baza avantajelor externe job-ului său, clientul nu mai poate avea nicio garanție că omul care gătește pentru el și-a dat tot interesul să pună pe masă cel mai bun ingredient la cel mai bun preț”, consideră chef Adrian Hădean.