România trebuie să accelereze investițiile în bateriile de stocare pentru a evita, pe viitor, o nouă criză energetică. Expert în energie: „Trebuie investit în alternativă, trebuie gândit acel safety net, nu varianta B, varianta C” | AUDIO

Dincolo de lupta politică pentru cine este vinovat pentru criza energetică guvernanții ar trebui să caute soluții și să lase cearta deoparte, atrag atenția specialiștii. Pentru a evita anul viitor același scenariu, este necesară accelerarea investițiilor în bateriile de stocare. Concret: ce producem în exces din panourile fotovoltaice să stocăm noi, nu să trimitem în Bulgaria, ca să cumpărăm mai scump seara.

Expertul în energie Eugenia Gusilov pentru Europa FM: „Trebuie investit în alternativă, trebuie gândit acel safety net, nu varianta B, varianta C”

„Dacă vine seceta și avem temperaturi extreme trei ani la rând și râurile seacă, iar Hidroelectrica nu mai poate să livreze producție hidro, trebuie investit în alternativă, trebuie gândit acel safety net, nu varianta B, varianta C. Și atunci nu mai trebuie să stai să trăgănezi autorizarea proiectelor pe stocare, adică trebuie să te miști mai repede. Și când spun stocare nu mă refer doar la nivel industrial. Bine, poate să fie și stocare la nivel industrial, adică cine deține stocare să fie jucător pe piața de echilibrare, dar și stocare la nivel casnic”, a declarat expertul în energie Eugenia Gusilov.

Potrivit datelor, am ajuns la 2.000 MWh capacitate de stocare în acest moment. Mult sub nivelul vecinilor de la sud de Dunăre. România a primit sute de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru refacerea centralelor pe cărbune și transformarea acestora în centrale pe gaze – mult mai eficiente.

Expertul în energie Eugenia Gusilov: „Dacă vedem că și nuclearul are probleme, atunci în bandă trebuie să rămână gazul”

Însă multe sunt în întârziere. În această toamnă ar urma ca primii MW de la Centrala Mintia să ajungă în rețea. Însă va funcționa la capacitate maximă de 1.700 de MW abia de anul viitor, spre final. Este vorba despre o capacitate peste ce produc cele două reactoare nucleare de la Cernavodă.

„În mod normal, în bandă trebuie să rămână nuclearul, dar dacă vedem că și nuclearul are probleme, atunci în bandă trebuie să rămână gazul. Și aici ai 430 de megawați ce trebuie să vină de la Iernut, care trebuie să fie gata în 2027. Avem Turceni și Ișalnița, care însumează 1.300 de megawați, adică două centrale noi pe gaz. Punem în loc centrala investitorului iordanian de la Mintia, de 1.700 de megawați. Deci, iată, 3.400, aproape 3.500 de megawați noi pe gaz, pe care te poți baza pentru producție stabilă și partea de stocare, ca să stocăm excesul de electricitate pe care îl producem din solar în timpul zilei”, a adăugat expertul în energie Eugenia Gusilov.

Dar centrala de la Iernut ar putea funcționa abia de anul viitor, iar cele de la Turceni și Ișalnița din 2029, lucrările fiind întârziate.

2027 se anunță un an complicat pentru sistemul energetic național. Reactorul 1 de la Cernavodă va fi oprit timp de doi ani pentru retehnologizare.

Iar dacă vara viitoare va fi la fel de secetoasă pe Dunăre și nu vom da drumul la alte producții și sisteme de stocare, vom trece din nou prin aceeași criză.

România, în situații de temperaturi extreme, importă seara peste 2.000 de MW. Cantitate ce ar putea fi acoperită din stocare și noile centrale pe gaz.