România procesează prin compostare doar 8,7% din deșeurile organice
Datele Asociației Române a Compostului (ARC) arată că România procesează , prin compostare, puțin peste 124 de mii de tone de deșeuri organice pe an.
Acestea reprezintă doar 8.7% din totalul capacității de procesare de 1,5 milioane de tone existentă la nivel național.
Potrivit sursei citate, din 2010 și până la ora actuală, cantitatea de îngrășământ produsă de stațiile de epurare a crescut de peste cinci ori, iar tendința continuă.
Statistica ARC arată că, în România, 34,6% din instalațiile de compostare a deșeurilor organice nu sunt finalizate, iar 54,9% deși finalizate, nu funcționează.
Acestea au fost construite din bani europeni și nu pot fi utilizate pentru că autoritățile locale nu au finalizat procedurile de achiziții publice pentru alegerea operatorilor.
Reprezentanții ARC spun că dacă până la sfârșitul anului 2017 toate problemele referitoare la punerea în funcțiune a instalațiilor de compostare existente vor fi rezolvate, România va produce capacitatea maximă de compost.
Însă, îngrășământul nu va putea fi utilizat și nici valorificat în lipsa unui act normativ.
Pe de altă parte, terenurile agricole pot fi contaminate prin împrăștierea fără discernământ a compostului, iar consecințele pot fi dramatice pe termen mediu și lung, atrag atenția reprezentanții ARC.
Consiliul Europei a stabilit o serie de reguli stricte privind utilizarea acestor îngrășăminte provenite din compost, pentru a preveni afectarea mediului și a sănătății umane prin compromiterea calității solului sau a apelor subterane și de suprafață.
În România, aceste activități sunt reglementate prin Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor.
