Confidenţialitate

România nu scapă de monitorizarea Comisiei Europene. Raportul MCV solicită progrese ireversibile

Tendinţa pozitivă a României şi a românilor de a lupta împotriva corupţiei şi de a apăra independenţa sistemului judiciar care a fost constatată în ultimii trei ani a continuat şi în ultimul an, iar încheierea monitorizării depinde de rapiditatea cu care autorităţile române pot întreprinde măsurile rămase într-un mod ireversibil, care să nu pună sub semnul întrebării progresele înregistrate până în prezent, a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, la discutarea Raportului MCV privind România.

Modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracţiunii de corupţie sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenţei sau eficacităţii DNA ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate, avertizează Comisia Europeană în raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) referitor la progresele în domeniul justiţiei. Comisia precizează că atacurile puternice îndreptate împotriva magistraţilor şi a sistemului judiciar de către mass-media şi politicieni rămân o ameninţare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupţie.

În privinţa combaterii corupţiei la nivel înalt, documentul publicat miercuri de Comisia Europeană notează că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au înregistrat ”un bilanţ impresionant” în ceea ce priveşte rezolvarea cazurilor de corupţie la nivel mediu şi înalt.

Comisia Europeană susține că, în prezent, România dispune de un cadru legal cuprinzător pentru combaterea infracțiunilor de corupție, grație noului Cod Penal și a noului Cod de Procedură Penală – intrate în vigoare în 2014.

În ansamblu, așadar, realizările României în acest domeniu au atras, pe bună dreptate,  o largă recunoaștere și progrese substanțiale.

Raportul MCV face însă referire la cele 2 proiectele de ordonanță de urgență redactate la Guvern.

La 18 ianuarie 2017, Guvernul a prezentat spre consultare două proiecte de  ordonanțe de urgență, una privind grațierea și una de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală – notează documentul.

Acestea ar putea  afecta cadrul juridic privind corupția și rezultatele luptei împotriva corupției – notează Comisia Europeană.

Iar oficialii continuă:  modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracțiunii de corupție sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenței sau eficacității DNA ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate.     Orice versiuni finale adoptate ale celor două proiecte  ar trebui privite din acest punct de vedere.

 

Direcţia Naţională Anticorupţie investighează un număr mare de cazuri şi trimite în fiecare an în judecată sute de persoane acuzate de corupţie la nivel mediu şi înalt, iar instnaţele pronunţă condamnări definitive într-un număr mare de astfel de cazuri, dar repetitivitatea unor infracţiuni similare sugerează că măsurile de prevenire a corupţiei nu au fost eficace, arată Comisia Europeană în Raportul MCV publicat miercuri, în care mai sunt menţionate sănătatea şi achiziţiile publice ca domenii în care care corupţia are consecinţe.

Potrivit raportului, corupţia este o problemă adânc înrădăcinată la nivelul societăţii, cu consecinţe atât pentru guvernanţă, cât şi pentru economie, fiind larg recunoscută ca o problemă majoră în România, aşa cum au arătat periodic sondajele de opinie şi, cel mai recent, Eurobarometrul privind MCV.

Raportul consemnează că Direcţia Naţională Anticorupţie investighează un număr mare de cazuri şi trimite în fiecare an în judecată sute de persoane acuzate de corupţie la nivel mediu şi înalt, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi curţile de apel pronunţă condamnări definitive într-un număr încă mare de cazuri de corupţie la nivel mediu şi înalt.

De asemenea, s-a înregistrat o tendinţă puternică în sensul confiscării bunurilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat de infracţiunile de corupţie. Bilanţul acestora, care s-a menţinut constant în 2016, este un semn de independenţă şi profesionalism al instituţiilor judiciare.

Raportul Comisiei Europene consemnează că Parlamentul a redeschis periodic discuţiile privind legislaţia care defineşte conflictul de interese şi incompatibilităţile pentru funcţionarii publici şi, alături de alte instituţii a opus rezistenţă la aplicarea rapoartelor ANI, chiar şi când acestea au fost confirmate de instanţe judecătoreşti.

“Cadrul legal în materie de integritate, respectiv pachetul de legi în care se definesc situaţiile de conflict de interese şi incompatibilităţile pentru funcţionarii publici şi pentru funcţionarii publici aleşi sau numiţi a fost redeschis în mod periodic în Parlament. Nu a fost posibil să se instituie un cadru legal clar, consolidat, care să susţină caracterul sustenabil al reformelor, deşi în anii 2015 şi 2016 s-au constatat eforturi crescânde din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a promova aplicarea consecventă a legilor în materie de integritate. De asemenea, a existat problema recurentă legată de rezistenţa la punerea în aplicare a rapoartelor agenţiei, chiar şi atunci când au fost confirmate printr-o hotărâre judecătorească, şi de reticenţa instituţiilor şi autorităţilor responsabile de a aplica sancţiunile necesare (care constau, în general, fie în demiterea din funcţia publică, fie în amenzi”, se arată în Raportul realizat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Comunicare şi Verificare.

Documentul consemnează, însă, că în ultimii doi ani, situaţia generală s-a îmbunătăţit în mod semnificativ, “însă unele decizii ale Parlamentului au continuat să pună sub semnul întrebării sau să întârzie punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti care confirmă rapoartele agenţiei”.

Comisia remarcă şi colaborarea dintre ANI şi AEP în ceea ce priveşte stabilirea eligibilităţii candidaţilor.