ROMÂNIA NETERMINATĂ | Cum a ajuns Centura Capitalei ”cea mai mare parcare din România”
În „România neterminată” revenim azi la cel mai aglomerat drum din țară – Centura Capitalei. Un inel de 72 de kilometri important nu doar pentru bucureșteni. E esențial, întâi de toate, pentru economie.
Ar fi trebuit să fie, deja, un drum pe patru benzi de la un capăt la altul. Doar că autoritățile au abandonat acest proiect ca să facă, într-o bună zi, o autostradă.
Încercăm să înțelegem ce îi lipsește Companiei de Drumuri pentru a duce la capăt ceea ce capitale ca Sofia, de pildă, au deja – o centură modernă, pe care se merge.
Într-o țară în care calea ferată nu e prima opțiune pentru transportatori, pe Centura Capitalei ar trebui să treacă în viteză mii de tiruri și de camioane între Portul Constanța și Vama Nădlac. Doar că numai o treime din acest drum are două benzi pe sens. În rest, mai mult se stă. Iar statul în trafic costă. Așa că l-am întrebat zilele trecute pe domnul Lucian Șova, ministrul Transporturilor, cât de des merge pe aici și cum i se pare.
„Circul în fiecare săptămână pe Centura Capitalei. Știu bine cu ce se confruntă transportatorii”, spune ministrul.
Bucureștiul ar fi trebuit să aibă, încă de acum un deceniu, o Centură pe patru benzi. Ministerul a făcut proiectul, a găsit constructori, dar n-a mai dat banii.
În Compania Națională de Drumuri, purtătorul de cuvânt Alin Șerbănescu stă, de câțiva ani, în fața unei hărți a Centurii care arată la fel. „Asta-i Centura. Motivul principal pentru care s-a transformat în cea mai mare parcare a României este acest tip de trafic mixt – când se întâlnesc camioane grele cu autoturisme se ajunge la blocaje. Centura S-a transformat într-un bulevard al Bucureștiului”.
După ani în care a deschis șantierul, dar l-a ținut pe loc în lipsa banilor, Ministerul și-a dat seama că nici un drum lărgit la patru benzi n-ar face față noii realități. Centura fusese construită pentru 2000 de mașini pe zi. Traficul e azi de 30 de ori mai mare.
Așa că s-a regândit ceea ce în compania de drumuri se cheamă „filosofia” Centurii. Ne-a luat, desigur, ani. În 2007 a apărut ideea unei autostrăzi de centură – un drum nou, de 100 de kilometri, paralel cu cel vechi și care să preia traficul greu.
Unde suntem după 11 ani? În loc de autostrada 0 avem zero autostradă.
Compania de Drumuri a scos la licitație sudul. Nu ieșiți, însă, în căutarea vreunui șantier. Nu există. Licitația e contestată.
„Oricine are dreptul să depună contestații. Și atunci dintr-un proiect care ar putea dura un an sau doi totul s etransformă într-o epopee”, spune Alin Șerbănescu.
Acum doi ani, statul a cerut consultanță externă de la Banca Europeană de Investiții. Trafic, intersecții, rentabilitate – totul a fost luat în calcul. Numai timpul irosit azi înseamnă pentru companii 8 miliarde de euro, arată analiza.
A reieșit că avem 16 variante. De la cea mai ietină până la cea mai scumpă, concluzia e aceeași – economiile ar fi de 10 ori mai mari decât investiția. Iar banii pot veni de la Comisia Europeană. O autostradă „gratis”, așadar, care se împiedică totuși. Din nou.
Deocamdată, în Compania de Drumuri, stăm mai bine cu optimismul decât cu soluțiile.
Alin Șerbănescu, CNAIR: Camioanele vor putea rula cu viteză de peste 100 la oră, în condiții de autostradă.
Reporter: Prindem autostrada de Centură în timpul vieții noastre?
Alin Șerbănescu, CNAIR: O prindem, că avem o viață lungă.
Mai departe, în campania „România neterminată”, aflăm ce ce poate face. Tot cu bani europeni, dar nu neapărat trecuți prin mâna actualei Companii de Drumuri care și-a dovedit deja inabilitatea în a-i cheltui.
