România, la un an de la primul caz de coronavirus. Ce am pierdut și ce am câștigat?

Medicii speră că, la un an de la confirmarea primului caz de coronavirus, populația a dobândit obiceiuri de prevenție a infecțiilor respiratorii, ceea ce va face gestionarea mai ușoare a sezoanelor de gripă și de viroze.

În ceea ce privește criza economică, analiștii sunt optimiștii că ne vom reveni în partea a doua a anului, însă unele sectoare vor avea în continuare de suferit, cel mai porbabil, până în 2022.

În urmă cu un an, la miezul nopții. Ministrul Sănătății de atunci, Victor Costache, împreună cu secretarii de stat Nelu Tătaru și Raed Arafat, anunțau diagnosticarea primului român cu COVID-19.

Vineri, 26 februarie 2021, suntem mai puțini cu peste 20.000 și am învățat cât de puțin ne trebuie pentru a trăi.

A trecut un an de când trăim în fiecare zi cu incertitudine, cu temere de boală și de moarte. A trecut un an de când a fost diagnosticat primul român infectat cu SARS-CoV-2. Era vorba de un tânăr de 25 de ani, din Prigoria, județul Gorj, caz contact cu „pacientul zero”, un italian care venise în interes de afaceri în România.

Au urmat zilele cu cea mai mare incertitudine: nicio autoritate nu știa cum să gestioneze situația. S-au luat măsuri de urgență, despre care s-a spus, după o vreme, că au fost disproporționale: închiderea școlilor din localitate, închiderea zonelor pe unde trecuse „pacientul 1”, carantinarea întregii familii în același loc, obligarea lui Sergiu Sgurescu, primul român confirmat cu COVID-19, la internare.

Sergiu a transmis, la 14 zile de la internare, că se simte bine, și a avut doar „o răceală”. La externare a spus că nu crede că are COVID-19 și că a fost tratat cu „ciorbică”.

La doar câteva zile de la externarea lui Sergiu Sgurescu, președintele României, Klaus Iohannis, a decretat stare de urgență pe întreg teritoriul României. Românii au stat în casă și nu aveau voie să iasă din locuințe decât cu declarație, pentru chestiuni urgențe care nu suportau amânare.

Instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României a venit la doar câteva zile după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii declarase pandemie de coronavirus.

„Redeschiderea”, venită în 15 mai, a fost ca o izbăvire pentru românii care au așteptat în case sperând să se poată reîntoarce la o viață normală.

Nu s-a întâmplat, însă, revenirea la care așteptau toți. România după două luni de stare de urgență nu arăta deloc bine: erau peste 1.000 de decese din cauza COVID-19 și peste 16.000 de persoane infectate.

Am intrat în stare de alertă imediat după expirarea stării de urgență și așa am rămas până azi.

La începutul lunii noiembrie s-au închis școlile, pentru a limita riscul infectării cu COVID-19, măsură care a nemulțumit foarte mulți români. Elevii s-au reîntors la școală abia în 8 februarie.

Într-un an de la primul caz de COVID-19 România și-a pierdut peste 20.000 de cetățeni, răpuși de virusul ucigaș. Aceasta este cea mai mare pierdere suferită în timpul pandemiei și aproape că nu este român care să nu cunoască un bolnav sau să nu fi auzit de decesul unei persoane apropiate din cauza COVID-19.

Mulți români și-au pierdut locul de muncă și România este, astăzi, în criză financiară, generată de criza sanitară.

Am aflat, în acest an, însă, că ne trebuie foarte puțin pentru a putea trăi: am învățat să lucrăm de acasă, nu am mai călătorit, iar vizitele la restaurante, cafenele au devenit interzise în interior, până de curând.

Categoric, viața trăită cu resurse puține a dus la închiderea multor firme, în principal din HoReCa, organizare de evenimente etc.

În prezent, în România sunt aproape 800.000 de oameni care au trecut prin boală, peste 733.000 au fost declarați vindecați, iar 20.167 au decedat.

Ce am câștigat?

Am cunoscut medici dedicați, asistente epuizate care au rămas la capul bolnavilor. Am aflat de oameni simpli care au ajutat alți oameni simpli. Am devenit mai buni.

În plan global, am primit vaccinul care se dorește a fi speranța că pandemia se va sfârși.

România a primit vaccinul în ziua de Crăciun, primele 10.000 de doze de la Pfizer BioNTech. Tot în zi sfântă a fost și prima vaccinare în România, de Sfântul Ștefan.

De atunci, România a primit vaccin și de la Moderna, și de la AstraZeneca. De la începutul campaniei de vaccinare, în țară au fost vaccinate 872.361 de persoane, iar 4.953 au avut reacții adverse, reprezentând 3,3 la o mie de doze administrate.